La mijlocul lui august, mai exact în perioada 13-20 august 2018, Capitala Chinei (un oraş cu 22 milioane de locuitori, cât România cu toţii românii ei la un loc!) a fost gazda Congresului Mondial de Filosofie. Al XXIV-lea, primul având loc în anul 1900, la Paris. Congresul a început să fie aşteptat în mod activ chiar din clipa în care Beijingul a fost anunţat câştigător la festivitatea de închidere a Congresului Mondial de Filosofie de la Atena, al XXIII-lea, în august 2013, de potenţialii invitaţi şi mai cu seamă de organizatori, Federaţia Internaţională a Societăţilor de Filosofie, Universitatea Pekin şi Comitetul Chinez desemnat cu această onorantă, dar şi dificilă misiune prin proporţiile interesului suscitat de ediţia 2018: peste 6000 de participanţi din lumea întreagă. Participare cu adevărat impresionantă, însă explicabilă prin fascinaţia exercitată de China – ţară a cultivării din străvechime a Filosofiei şi Înţelepciunii şi de asemenea ţară a unei extraordinare dezvoltări, cu performanţe uluitoare în toate domeniile de vârf ale contemporaneităţii -, prin profunzimea şi actualitatea temei propuse, „A învăţa să fii om”, şi nu în ultimul rând prin nevoia filosofilor şi iubitorilor de filosofie de a se întâlni, de a schimba şi dezbate idei, de a căuta şi poate a sugera răspunsuri la multitudinea de probleme care agită, când nu ne zguduie, planeta.
Reflectând acest evantai de aspecte, conceput cu grijă, pentru recunoaşterea Estului şi Vestului, Nordului şi Sudului, programul Congresului Mondial de Filosofie din China a pus în faţa participanţilor „cel mai vast, mai bogat şi mai diversificat program oferit vreodată de un congres mondial”, după cum aprecia Profesorul Dermot Moran, preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Filosofie (FISP) şi preşedinte al Congresului Mondial de Filosofie de la Beijing. Axat pe acest program, Congresul a fost însufleţit de convingerea exprimată de Profesorii Hao Ping şi Lin Jianhua, preşedinţii Comitetului de Organizare Chinez, apropo de tema Congresului, „A învăţa să fii om”: „Noi credem că filosofii pot să identifice diferite dimensiuni ale gândirii despre umanitate drept răspuns la această temă. În zilele noastre, progresele ştiinţei şi tehnologiei moderne nu numai ameliorează viaţa omenească, ci şi generează provocări şi crize fără precedent. Conflictele între civilizaţii şi între naţiuni, tensiunile între individ şi comunitate şi între diverşi indivizi, precum şi neliniştea din fiecare dintre noi, toate au nevoie de o înţelepciune filosofică. Este pur şi simplu imposibil de găsit soluţii de-a gata. Cu toate acestea, reflecţia raţională şi dialogul pot să ajute la crearea unei lumi mai bune şi la cucerirea unei vieţi individuale mai adaptate la epoca noastră”.
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava a fost prezentă la acest memorabil Forum al Filosofiei cu trei cadre didactice, Niadi-Corina Cernica, Bogdan Popoveniuc şi Antonio Ştefan Sandu, invitaţi de organizatori şi semnatari de comunicări ştiinţifice, cărora li s-a alăturat, la Beijing, Anca Tcaciuc, absolventă de Litere şi Filosofie în Grecia, dar doctorandă a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, cu Bogdan Popoveniuc îndrumător de doctorat. Aici merită menţionat că prezenţa celor trei universitari suceveni în China a fost precedată de cea a prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorectorul cu relaţii internaţionale, în contextul unui acord de colaborare existent între Universitatea din Suceava şi o universitate din China, precum şi faptul că, de mai mulţi ani, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava a devenit gazdă ospitalieră pentru cursuri de limbă şi cultură chineză, bine primite de profesori, studenţi, dar şi de numeroşi suceveni de toate vârstele. Dar iată titlurile comunicărilor ştiinţifice susţinute de universitarii suceveni (toţi în engleză, limbile Congresului fiind chineza, engleza, rusa, franceza, germana şi spaniola): „Despre o fenomenologie a digitalizării conştiinţei” – prof. univ. dr. Antonio Ştefan Sandu, „Autoreflexivitate, recesivitate şi evoluţie în psihologie” – conf. univ. dr. Bogdan Popoveniuc, şi „Religia unui platonist. Cartea a XIII-a a Legilor” – lector universitar dr. Niadi-Corina Cernica. Toate bine primite, generând întrebări, comentarii.
Am pomenit de prezenţa înregistrată, de ordinul miilor. E de la sine de înţeles că doar o organizare excelentă putea să facă faţă acestui aflux impresionant, şi ea a existat, funcţionând ireproşabil. Ordonarea acestei participări fără precedent pe secţiuni şi limbi, susţinerea comunicărilor de-a lungul unei singure săptămâni în spaţii adecvate, posibilitatea participării la manifestări ştiinţifice-satelit, dar şi la un bogat program social-cultural cu tururi şi excursii pentru un prim contact cu obiective turistice emblematice ale Chinei, cu asigurarea cazării, parţial şi a transportului de la hoteluri la Centrul Naţional al Chinei pentru Adunări – CNCC (în engleză China National Convention Center), s-au bucurat de o rezolvare impecabilă, în care un rol de toată lauda a revenit voluntarilor, tineri, frumoşi, amabili, dinamici. Dar CNCC, uriaşul edificiu în care au avut loc sesiunile plenare, lucrările pe secţiuni, prelegerile, sesiunile studenţilor, sesiunile speciale, nu a fost singurul spaţiu al Congresului: deschiderea lucrărilor sale a avut loc în Marea Sală a Poporului din cea mai mare piaţă din lume, Piaţa Tiananmen, iar Adunarea Generală a Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Filosofie la faimoasa Universitate Pekin, vizitată de congresişti în tururi zilnice, speciale.
Un cuvânt în plus se impune şi pentru CNCC, una din cele mai frumoase construcţiile destinate Jocurilor Olimpice de Vară găzduite în anul 2008 de China: aici, unde deplasarea cu scările rulante şi la etaje şi la demisol, ca şi aceea cu trenul în Aeroportul Internaţional Beijing, era firească şi eficientă, funcţionase nu doar Centrul de Presă al J.O., ci se desfăşuraseră şi competiţii sportive, între care cea care îi adusese româncei Ana Maria Brânză titlul de vicecampioană olimpică la spadă, în acelaşi an compatrioata noastră fiind declarată şi cea mai bună spadasină din lume.
De altminteri, în apropierea CNCC şi deci şi a participanţilor la Congresul Mondial de Filosofie pe perioada şederii lor în Beijing, se află Turnul Flăcării Olimpice şi cred că nu a fost nimeni care să nu ajungă măcar pentru câţiva paşi, dacă nu chiar pentru o veritabilă peripatetică, în uriaşul parc în care chinezii se plimbă şi îşi plimbă copiii din vecinătatea spectaculoaselor construcţii ale Jocurilor Olimpice, Stadionul Naţional Cuibul Păsării şi Centrul Naţional Acvatic Cubul de Apă, care, mereu punct de mare interes în viaţa cultural-artistică şi turistică a Capitalei chineze, vor fi din nou în prim-planul interesului mondial cu prilejul Jocurilor Olimpice de Iarnă aşteptate aici în februarie 2022.
O vecinătate menită să te umple de visare la gândul unor filosofi antici de talia lui Platon şi Aristotel, adepţi şi promotori ai unei educaţii complete, spirituale şi fizice, şi de cele mai multe ori ei înşişi sportivi de performanţă.
Aş încheia rândurile de faţă consacrate Forumului Mondial al Filosofiei din Beijing cu certitudinea exprimată în cuvântul de bun venit de Profesorii Hao Ping şi Lin Jianhua că „Acest Congres va îmbunătăţi cu siguranţă înţelegerea reciprocă între China şi lume în domeniul intelectual”, cu o intensă gratitudine pentru ospitalitatea de care s-a bucurat fiecare participant şi pe care a trăit-o din plin şi semnatara acestui articol, precum şi cu un simţământ adânc de admiraţie şi respect pentru atenţia acordată de organizatori, de gazde fiecărui amănunt, astfel că ansamblul, evenimentul de neuitat al celui de-al XXIV-lea Congres Mondial de Filosofie să devină un vârf în domeniu, greu de atins la viitoarele ediţii, începând cu a XXV-a, din anul 2023, pentru care, dintre candidaturile depuse, a avut câştig de cauză oraşul Melbourne – Australia. Voi prefera însă un final care să mă readucă în templul închinat lui Confucius, cu monumentul marelui gânditor înconjurat de zeci de copii în tricouri verzi, uşoare, de bumbac, cele mai potrivite pentru soarele zilei, şi cu umbreluţe roşii în mână pregătite pentru eventualitatea ploii, împreună cu îndemnul sugerat de această imagine, de a lua aminte la importanţa acordată de importanta Chină Filosofiei în şcoală, în educaţie, în viaţă.
Comentarii