Ultima întâlnire din anul 2017 a bucovinenilor ieşeni, cea de-a LXXII-a Amiază culturală bucovineană, a avut loc în data de 9 decembrie, în aceeaşi cochetă Sală B.P. Hasdeu a Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi, când oaspete şi erou principal a fost istoricul rădăuţean dr. Vasile I. Schipor, care a susţinut o conferinţă, şi-a lansat o carte şi a prezentat încă trei volume.
În deschidere, moderatorul manifestării, preşedintele filialei ieşene a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, dr. Vasile Diacon, a făcut o scurtă prezentare a personalităţii istoricului rădăuţean, precizând că acesta este autor al unui interesant volum Bucovina istorică: studii şi documente, că a editat lucrările lui Dugan-Opaiţ Ilie: Date pentru monografia comunei Cireş-Opaiţeni şi Familia Dugan din Cireş-Opaiţeni, a realizat împreună cu cercetătoarea Alis Niculică de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava bibliografia „Revistei Bucovinei” şi a revistei „Făt-Frumos ”, a prefaţat diferite lucrări precum Adăscăliţei Vasile, Românitatea de Sus: repere etnologice, Dan Camer, Mazilii şi răzeşii din Bucovina, Marian Olaru, Bucovineni împotriva comunismului: fraţii Vasile şi George Motrescu. Acestora li se adaugă impresionantul volum Calendare şi almanahuri româneşti din Bucovina (1811-1918), pe care îl va lansa cu această ocazie.
Pentru început, Vasile I. Schipor a ţinut o interesantă conferinţă, „Analele Bucovinei” – 50, arătând că este vorba despre un periodic ştiinţific semestrial al Institutului „Bucovina” al Academiei Române, prezentându-l ca fiind „o alternativă românească autorizată în dialogul privind istoria şi cultura Bucovinei”, rostul acestuia fiind „de a umple un gol foarte mare, de o generaţie şi ceva” în istoriografia contemporană, „să adune toate forţele din zonă, să determine un dialog cu istoricii de la Cernăuţi şi Augsburg”, să promoveze valorile culturii şi civilizaţiei de aici, respectând adevărul prin cercetări fundamentale, concepute într-o viziune nouă, modernă.
De această publicaţie şi-au legat numele, într-un fel sau altul, un număr mare de academicieni şi profesori universitari, printre care se numără Vladimir Trebici, Radu Grigorovici, Cristofor I. Simionescu, Emanuel Diaconescu, Alexandrina Cernov, Mihai Iacobescu. A vorbit apoi despre editorialişti (academicienii Gheorghe Platon, Ştefan Ştefănescu, Gheorghe Mihailă, Valeriu D. Cotea, Răzvan Theodorescu, Ioan-Iovitz Popescu, D. Vatamaniuc, Ioan-Aurel Pop, personalităţi ale vieţii ştiinţifice de peste hotare: dr. Ortfried Kotzian din München, Augsburg; personalităţi ale vieţii ştiinţifice din România: Mihai-Ştefan Ceauşu şi Mihai Iacobescu; cercetători ai Institutului „Bucovina”: Marian Olaru, Ştefan Purici, Vasile I. Schipor), secţiuni şi tematici ale publicaţiei, despre colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii”, despre ediţiile omagiale şi jubiliare.
În prezentarea făcută invitatului, prof. univ. dr. Mihai Ceauşu, care a vorbit despre cartea lansată de V. I. Schipor, moderatorul V. Diacon a precizat că acesta şi-a dedicat munca de cercetare trecutului Bucovinei, publicând importante lucrări precum Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena: iosefinism şi postiosefinism: (1774-1815), Bucovina în sistemul parlamentar al monarhiei de Habsburg: (1848-1918), Un iluminist bucovinean: boierul Vasile Balş: 1756-1832, Iosefinism şi postiosefinism în Bucovina (1774-1815), Parlamentarism, partide şi elita politică în Bucovina habsburgică (1848-1918). Contribuţii la istoria parlamentarismului în spaţiul central-est european, arătând că pentru deosebita activitate dedicată istoriei acestei provincii, sucevenii, în semn de recunoştinţă, i-au acordat, cu puţin timp în urmă, titlul de „Cetăţean de onoare al judeţului Suceava”.
Vorbind despre volumul pe care îl lansează V.I. Schipor, Calendare şi almanahuri româneşti din Bucovina (1811-1918), apărută la Editura Universităţii „Al. Ioan Cuza” Iaşi, 2016, 791 p., profesorul Ceauşu a precizat că respectiva carte reprezintă lucrarea de doctorat a autorului şi este o fidelă imagine „a vieţii culturale româneşti din spaţiul multietnic al Bucovinei, în secolele XIX şi XX”, subliniind componentele esenţiale în construcţia lucrării, calendarul şi almanahul, care reliefează „contribuţiile aduse la propagarea culturii şi a conştiinţei naţionale în rândul românilor bucovineni, dar şi la întărirea unităţii culturale panromâneşti”. Făcând o minuţioasă prezentare volumului, profesorul Ceauşu a subliniat deosebita contribuţie a autorului la elucidarea acestei problematici.
Pronunţându-se asupra cărţii, dr. Liviu Papuc a spus că lucrarea este „un demers ştiinţific exemplar, care depăşeşte alte valoroase apariţii de gen prin ducerea informaţiei până aproape de ultima limită, iar prin faptul că extinde cercetarea, pornind de la limitele provinciei Bucovina către toate zonele de exprimare a românismului, devine o veritabilă istorie culturală a românilor prin prisma calendarelor şi almanahurilor. Impresionantul volum se înscrie cu argumente temeinice pe lista de aşteptare a unui premiu al Academiei Române”.
Despre acelaşi volum a vorbit pe larg şi Vasile Diacon, arătând, printre altele, că a publicat în numărul din 23 iulie al cunoscutului cotidian sucevean „Crai nou” o amplă recenzie sub titlul Bucovina în calendare şi almanahuri, a cărei frază finală a citat-o: „Putem afirma, fără reţineri, că ne găsim în faţa unui eveniment editorial de excepţie în spaţiul literar bucovinean, lucrarea putând fi recomandată, cu entuziasm, pentru un premiu al Academiei Române”.
În cuvântul său, Vasile I. Schipor a arătat ce l-a determinat să se aplece asupra unei astfel de teme de cercetare, a vorbit despre efortul depus, despre satisfacţiile muncii, dar şi despre deziluziile pe care le-a trăit în această perioadă, generate mai ales de către obtuzitatea unor factori de decizie.
Moderatorul V. Diacon a spus că este nevoit să „frângă” întrucâtva mersul discuţiei, deoarece urmează să dea din nou cuvântul domnului Schipor pentru alte prezentări de carte. Ca urmare, din rândul audienţei, sonetistul Sorin Cotlarciuc a citit două sonete închinate Bucovinei, domnul Mircea Ţâmpău a pus în discuţie modul cum circulă publicaţiile astăzi, arătând că în librării nu a găsit cartea dlui Schipor deşi îi fusese recomandată cu căldură, iar domnul Neculai Chiţan a amintit de personalitatea regizorului Emil Loteanu şi a dat două CD-uri, unul cu un interviu făcut cu acesta la Moscova, în 12 decembrie 1999, de către Mircea Motrici, şi altul cu muzica filmului „Şatra”.
Revenindu-se la tematica principală, i s-a dat iarăşi cuvântul lui Vasile I. Schipor, care a prezentat două volume de bibliografie ale periodicelor „Făt-Frumos” şi „Revistei Bucovinei”, realizate împreună cu Alis Niculică, lucrări ce continuă proiectul Bibliografia Bucovinei, iniţiat în 2006 în cadrul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” din Suceava, ambele, înscriindu-se pe linia promovării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural românesc din Bucovina istorică, îşi propun să ofere celor interesaţi un instrument de lucru util.
În continuare a prezentat amândouă tomurile „Analelor Bucovinei”, periodicul ştiinţific semestrial al Institutului „Bucovina“, pe anul 2017, care sunt aniversare, marcând împlinirea a 25 de ani de viaţă academică la Rădăuţi, volume ce „înscriu periodicul în rândul publicaţiilor academice de prestigiu, printr-o ţinută sobră şi elegantă, cu care acesta s-a făcut cunoscut în Bucovina, precum şi în viaţa ştiinţifică din România, de-a lungul celor peste douăzeci de ani de apariţie neîntreruptă”.
Cea din urmă carte prezentată de V.I. Schipor a fost a învăţătorului din Dorneşti Gheorghe A. Aga, Slujitori ai şcolii şi personalităţi dorneştene, Cuvânt-înainte de Ion Prelipcean, Prefaţă de prof. dr. Vasile I. Schipor, Horodnic de Jos, Editura „Ion Prelipcean”, 2016, 604 p., despre care acesta a spus: „Prin structura sa, dar, mai ales, prin bogăţia de date şi informaţii, lucrarea înscrie Dorneştii în rândul comunităţilor bucovinene preocupate de cunoaşterea identitară, de recuperarea memoriei culturale şi de promovare a valorilor de patrimoniu, într-o perioadă dificilă din istoria noastră contemporană, marcată de atâtea dileme şi de prefaceri, uneori dramatice, sub presiunea globalizării Planetei şi a integrării României în Uniunea Europeană”.
După prezentarea in extenso a lucrării, Schipor a adăugat: „Şcolii noastre şi dascălilor de astăzi le adresăm urarea academică Vivant, crescant, floreant! Iar tânărului autor septuagenar, învăţătorul Gheorghe A. Aga, preşedintele Filialei Dorneşti a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, să fie sănătos, cu putere de muncă sporită şi condei harnic, spre a duce la îndeplinire, între altele, proiectul de elaborare şi tipărire a Monografiei comunei Dorneşti”.
Domnul Vasile Diacon, în încheiere, a subliniat faptul că această întrunire a fost una aparte, în primul rând prin bogăţia de informaţii prezentată, prin înaltul sentiment patriotic manifestat, cât şi prin ţinuta de expresie deosebită a vorbitorilor şi că în anul 2018 acesta să fie etalonul viitoarelor Amieze culturale bucovinene.
ELIS D. NOCAI
Comentarii