Semnele
Privind cu atenţie la orizont ni se destăinuie un deal pârjolit de arşiţă şi o claie cu fân. Puţine au fost zilele verii când temperaturile au scăzut sub 30 gr C. Dar toamna nu şi-a semnalizat prezenţa doar prin furajul de bază pregătit pentru vite sau cai. Voi menţiona despre principalele ei roade la noi, prin munţi, în partea a doua a acestei însemnări. Semnele importante pentru mine au fost reuşitele berzei eroine care, deşi le reiau (unele fiind publicate în ziar), au fost incredibilele ei suferinţe: ger, viscol, ploi, anul acesta în aprilie (!) minunata barză mamă suportând intemperiile neaşteptate stând pe ouă, chiar acoperită de zăpadă, fără să-şi părăsească cuibul alături de „soţul” ei, care-i procura hrana de pe unde cine ştie o fi aflat-o. Astfel barza a rezistat frigului, mai cu seamă din nopţile lungi, dar şi soarele „cu dinţi” aducând pe lume doi pui, crescându-i o vară întreagă, până ce au învăţat să zboare, apoi prevestindu-ne toamna la începutul lunii septembrie, când şi-au luat zborul împreună cu părinţii, la mii de km depărtare faţă de locul unde s-au născut! Desigur, cu gândul meu de a le revedea la anul poate într-un Prier mai primăvăratic! Aaa… uitam să mai adaug coborârea într-una din zilele trecute a oilor de la păşunea Brod, animale adunate într-o turmă numeroasă, urmate de câinii albi şi miţoşi, doi măgăruşi, unul atât de blând încât a mâncat, cu plăcere, câţiva biscuiţi chiar din palma mea. Scena – amintindu-mi de confraţii lor din Dobrogea pe care i-am întâlnit, trăgând înhămaţi la cărucioarele cu bidoane pline de apă potabilă, în drumul meu din Constanţa spre Ostrov pentru o zi în Bulgaria (Silistra).
Roadele
La Izvoarele Sucevei au fost găsite, prin muşchiul verde al pădurilor apropiate sau la acelea de la zeci de km depărtare de sat, o varietate de ciuperci: începând cu urechea babei (babiniuha), apoi în ordinea apariţiilor în timpul anului: gălbiorii, vineţelele, râşcovii, hribii (cel mai delicioase ciuperci) şi ghebele (pipincile). Din fructele codrilor nu ne-au lipsit fragii, zmeura, afinele şi apreciatele merişoare. Din grădini recoltăm legume priitoare climei: morcovi, varză, pătrunjel, mărar, ceapă, sfeclă roşie şi furajeră, ridichi, dovleci; roşiile nu se fac, nici castraveţii. Mai găsim prin tufe coacăze albe şi negre. În aceste zile vremea se răceşte treptat, nu ne-a ocolit o vijelie cu ploaie care a rupt copacii, a distrus gardurile de lemn, ne-a lăsat o noapte şi o mare parte a zilei ce a urmat fără curent electric. În Breaza pomii doborâţi de vântul foarte puternic s-au prăbuşit peste stâlpii de curent electric. Până la prima ninsoare nu mai este multă vreme! Iar problema noastră, în plină desfăşurare, este pregătirea lemnelor de foc pentru o altă iarnă lungă… să ne ajungă!
DECEBAL ALEXANDRU SEUL
Comentarii