“Glasul Bucovinei”, revista trimestrială de istorie şi cultură, Cernăuţi-Bucureşti, care apare sub auspiciile Institutului Cultural Român, a înregistrat în 2016 anul XXIII de apariţie, îndreptându-se spre sfertul de veac al existenţei, şi numărul 92, apropiindu-se de 100. Cu universitara Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, la cârmă, corabia revistei a depăşit destule furtuni şi adversităţi, ţinând, după câte ştim, aproape în exclusivitate de finanţare şi de ritmicitatea acesteia. Astfel, s-a ajuns ca numărul 3-4/2012 să fie plătit tipografiei de redactorul-şef şi de celălalt cernăuţean membru de onoare al Academiei Române, scriitorul Vasile Tărâţeanu, iar viaţa revistei să nu fie curmată în anul 2013, graţie intervenţiei arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Sf. Mănăstiri Putna, şi sprijinului Liceului Tehnologic “Ion Nistor” Vicovu de Sus, Primăriei Vicovu de Sus şi scriitorului Ion Muscalu, astfel că, binecuvântat de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, există în istoria “Glasului Bucovinei” şi numărul cvadruplu, 1-4 (77-80)/2013.
În sfârşit, lucrurile au reintrat în normal, astfel că la sfârşitul anului trecut, cititorii aveau în mână toate cele patru numere ale revistei. Observând că mica, dar capabila echipă redacţională a ştiut şi a reuşit să atragă şi să menţină colaboratori de recunoscută valoare, dar şi nume care au început să intre în atenţia specialiştilor şi a cititorilor cu o solidă cultură generală, vom puncta doar câteva prezenţe şi teme în “Glasul Bucovinei” 2016, nu înainte de a menţiona că sumarul, rezumatele şi alte note redacţionale sunt dublate în engleză (traducere Iuliana Luceac) şi de a lăuda inspirata ilustraţie a copertelor, cu Cernăuţi de-a lungul timpului, care ne reaminteşte cu plăcere de frumosul album dedicat de Alexandrina Cernov şi Ilie Luceac capitalei istorice a Bucovinei.
Numărul 1 este deschis de obişnuita rubrică, “Bucovina – procese istorice şi sociale”, în care Marin Gherman semnează “De la capital social la democratizare (Studiu comparativ: Ucraina-România)”, încheiat de concluzia: “…capitalul social influenţează procesele de democratizare ale societăţilor postsocialiste. Exemplul României şi al Ucrainei arată că susţinerea directă a democraţiei este influenţată de nivelul capitalului social. Mecanismul corelării amintite se referă la nivelul regional, şi nu la cel naţional”. Ilie Luceac scrie, in memoriam, despre istoricul, universitarul Iacob Mârza, iar Adrian Dinu Rachieru, despre “Vasile Andru, un isihast intinerant”, fără să ştie că pertinenta cuprindere a creaţiei originalului scriitor va fi parcursă acum tot ca un dureros articol in memoriam. Alexandrina Cernov face o prietenoasă introducere la “Nunta Muşatei”, fragment din romanul în curs de apariţie “Umbra lui Bogdan Vodă” de Ion Muscalu, fascinat de istoria Moldovei medievale, povestită şi retrăită într-un mod aparte de scriitor. Laura Stanciu, din Alba Iulia, doctor în Istorie, şi Ioan Adriana Circa, din Mediaş, doctor în Teologie, publică “Petru Maior. «Didahii» – primul manual de pedagogie în cultura română modernă a ardelenilor”. Despre apariţii editoriale de interes scriu I. Nedelea, din nou, Laura Stanciu, şi “Încă o dată despre istoricul şi omul politic Eudoxiu Hurmuzaki” – Ilie Luceac, după cum se ştie, autor al unei recente monografii consacrate acestuia. Şi, desigur, continuă “Povestea Bucovinei” de Ilie Ţopa, atât de atractivă cu poveştile aşezărilor ei.
În numărul dublu, 2-3, rubrica “Bucovina – procese istorice şi sociale” cere un popas mai mare pentru lectură şi meditaţie, fiind vorba de trei studii, pe trei probleme care nu au cum să nu ne capteze atenţia: “Quo vadis, Ucraina? Monitorizarea presei (1 ianuarie -15 august 2016)” de Marin Gherman, “Şcolile primare româneşti din nordul Bucovinei la începutul secolului al XX-lea” de Constantin Ungureanu şi “Deportările staliniste – crimă împotriva umanităţii (mărturii)” de Sergiu Barbuţa. Ca şi în numărul precedent, Ilie Luceac şi Adrian Dinu Rachieru oferă, prin portrete complexe, prilejul unui lung bun rămas, Ilie Luceac de poetul şi traducătorul Vitali Kolodiy, laureat al Festivalului sucevean Eminescu în anul 2003, şi Adrian Dinu Rachieru de Radu Mareş, deţinător al Marelui Premiu “Bucovina” al Societăţii Scriitorilor Bucovineni pentru anul 2010. Complex este şi materialul dedicat lui Dorin Popescu, în care cronica de carte (la “Noica. Bătălia continuă”) este bogat precedată de evocarea omului, cunoscut atâtora dintre noi, care ne-a lăsat frumoase amintiri din perioada misiunii sale diplomatice la Cernăuţi. Mai altfel decât articolele publicate de regulă în “Glasul Bucovinei”, dar cu siguranţă cu destui cititori, se anunţă încă din titlu cel semnat de universitara Aliona Ticinina – “Interpretări actuale ale literaturii pentru copii: bande desenate, desene animate şi jocuri pentru calculator”. După Nora Iuga, cu un an înainte, invitatele la ediţia 2016 a Festivalului Internaţional de literatură “Meridian Czernowitz”, Miruna Vlada şi Domnica Drumea, se prezintă cititorilor “Glasului Bucovinei” cu câte un grupaj de versuri şi este prezentată tânăra artistă plastică Daria Sarah Muscalu. Sumarul mai cuprinde o relatare de la cel de-al zecelea Colocviu de la Putna şi una de la o conferinţă organizată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei privind cultura sud-est europeană (Marin Gherman). Şi pentru că îi suntem fideli cititori, neapărat trebuie să menţionăm şi noile file-aşezări din “Povestea Bucovinei”.
Numărul 4 este închinat neuitatului acad. Vladimir Trebici la 100 de ani de la naştere, cel care, “pentru noi toţi, şi în special pentru membrii redacţiei, povesteşte dna Cernov, (…) a fost o adevărată enciclopedie a Bucovinei, dar şi un îndrumător în activitatea noastră”, şi care, plecând prea repede, “a luat cu sine proiectata şi mult râvnita Istorie a Bucovinei, lipsindu-ne astfel de unele pagini din viaţa Cernăuţilor şi a Bucovinei în general, pe care nu le vom mai cunoaşte niciodată” (Ilie Luceac). Omul şi savantul sunt evocaţi cu emoţie vie şi profund respect de Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Mircea Irimescu, Vasile Gheţău, Ion Constantin, Ştefan Purici, Lucia Olaru-Nenati, Vasile Schipor, Maria Stănescu. Nu putem să nu constatăm cu tristeţe că şi acest număr din 2016, ca şi precedentele, consemnează despărţiri, pierderi pentru cultură şi pentru suflet: s-a stins din viaţă pictorul Paul Gherasim, despre care scrie artistul plastic Constantin Flondor, semnează rânduri mâhnite despre pierderea profesoarei de limba şi literatura română Maria Hergheligiu Ilie Tudor Zegrea, Alexandrina Cernov, Vasile Tărâţeanu, Mircea Lutic, Grigore Crigan, Simion Gociu, Ilie Luceac, Doina Colesnicov, Gheorghe Micailu. Cititorul mai găseşte articole interesante de Aurelian Lavric, despre “Conflictul din Ucraina (2014 – prezent) şi cel din Republica Moldova (1992): asemănări şi deosebiri”, Constantin Burac, despre monografia dedicată lui Eudoxiu Hurmuzaki de Ilie Luceac, şi de Marin Gherman, despre o şcoală internaţională de toamnă, “Memoria vizibilă. Monumente, memoriale şi locuri ale memoriei în Republica Moldova şi Ucraina”. Avem convingerea că pentru paginile închinate acad. Vladimir Trebici, acest număr va fi deseori căutat şi recitit, determinând poate naşterea unei cărţi despre reputatul demograf şi sociolog, inimă mare care continuă să bată neliniştit pentru Bucovina în scrierile sale.
“Glasul Bucovinei”, puternic în 2016, a răspuns aşteptării cititorilor, sunând răsplătitor şi încurajator pentru realizatori, cu gândul încă de pe acum la primul sfert de veac şi la numărul 100. Le dorim tuturor sănătate, acelaşi drag de revistă, şi, fără amânări, fără întârzieri, Redacţiei şi Colegiului redacţional – sprijinul pe care îl merită orice act de cultură adevărat.
COLEGIUL DE REDACŢIE: prof. univ. dr. Mircea Anghelescu (Bucureşti), lector univ. dr. Harieta Mareci (Suceava), dr. Marian Olaru (Rădăuţi), conf. univ. dr. Florin Pintescu (Suceava), prof. univ. dr. Ştefan Purici (Suceava), prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române (Cernăuţi), dr. Constantin Ungureanu (Chişinău), Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române (Bucureşti), dr. Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava).
Comentarii