În această fotografie din anii ’20-’30 ai secolul XX, se văd bine busturile, care au fost în sala Mitropolitului şi Episcopului Bucovinei.
Fiecare turist român care ajunge în Cernăuţi ar trebui să facă popas la Muzeul Istorico-Etnografic din oraş. Aici pot fi admirate exponate deosebite, printre care se numără picturi reprezentând personalităţi şi peisaje bucovinene, realizate de artişti români, precum Epaminonda Bucevschi şi Eugen Maximovici. În cadrul muzeului se găsesc şi două săli dedicate istoriei medievale a Moldovei, unde sunt expuse obiecte din acea epocă.
În una dintre aceste săli, găsim doua busturi de bronz ale domnitorilor Moldovei medievale, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare şi Sfânt, din 1928. Aceste busturi s-au aflat în Reşedinţa Mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei, dând o alură aparte cabinetului mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei. Pe o fotografie din perioada interbelică a acestui cabinet se văd aceste două busturi şi două tablouri ale domnitorilor. Trebuie de menţionat că tablourile se păstrează la Muzeul de Istorie din Iaşi.
Autorul acestor busturi este sculptorul D. Zarlav, dovadă semnătura pe bustul lui Ştefan cel Mare, de pe partea stângă: „D. Zarlav, 1928”. În dreapta inscripţia „ASOCIAŢIA ARTA ROMÂNA TURNĂTORIE BUC – 1928”. Este înfăţişat domnitorul Voievodatului Moldovei cu coroană pe cap şi păr lung, după miniatura din „Evangheliarul de la Humor”, din secolul al XV-lea. În 1944, busturile marilor domnitori au fost transferate la Muzeul Istorico-Etnografic din Cernăuţi.
O monedă din vremea domniei lui Petru Rareş, dar şi o copie a celebrului drapel al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt au fost dăruite de mine acestui muzeu. De asemenea, Muzeul se mândreşte cu două tablouri ce o înfăţişează pe regina Maria. Mă bucur că am avut ocazia să sprijin restaurarea unuia dintre aceste tablouri fără a accesa proiecte de la Bucureşti.
Câteva date despre clădirea muzeului
Tabloul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Muzeul Regional Istorico-Etnografic din Cernăuţi, pictor Eugen Maximovici – 1907
În anul 1878, pe strada Domnească, în vecinătatea Catedralei Mitropolitane „Pogorârea Sfântului Duh”, a fost construit un edificiu cu două etaje. Arhitectul a ales stilul neo-renascentist, iar întregul volum de lucrări a costat 68 mii de florini. Noua construcţie a fost destinată direcţiei Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei, care era pe atunci cea mai bogată instituţie din Ţara Fagilor. În perioada austriacă, Fondul a contribuit la construcţia majorităţii bisericilor ortodoxe din ţinut. Înainte de începerea ridicării edificiului său, au fost sfinţite Catedrala Mitropolitană şi Biserica Sfânta Paraschiva din Cernăuţi, era în construcţie Reşedinţa Mitropoliţilor.
În anii Primului Război Mondial, în parterul direcţiei Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei s-a aflat statul major al generalului rus Brusilov. De aici el conducea acţiunile trupelor sale. Pentru apartamentele generalului Brusilov au fost repartizate câteva săli din această clădire. În una dintre ele a fost pus un iconostas mobil, în faţa căruia se ruga generalul, care era un om profund credincios.
În perioada interbelică, în această clădire impunătoare de pe strada Domnească (pe atunci, Iancu Flondor) funcţionau banca de asigurări şi magazine. Iar în primul an de putere sovietică, 1940-1941, aici s-a aflat organul de reprimare NKVD, care a băgat frică de moarte în populaţia din regiune. Doar aici erau semnate documentele, care au distrus destinele a zeci de mii de oameni nevinovaţi şi paşnici, ridicaţi şi duşi în siberii fără de sfârşit. Din 1945 şi până în 1956, în frumoasa clădire de pe strada ce purta deja numele scriitoarei Olga Kobyleanska, s-a aflat Comitetul raional de partid Stalin din Cernăuţi. Apoi întregul local a fost repartizat Muzeului Etnografic Regional, care dispune astăzi de 90.000 de exponate.
Prof. dr. VLADIMIR ACATRINI,
Liceul din Bahrineşti, regiunea Cernăuţi, preşedintele Societaţii Bibliotecarilor Bucovinei, directorul Fundaţiei „Familia Mandicevschi”
Comentarii