În zilele de 10 şi 11 noiembrie 2016, la Rădăuţi şi Suceviţa, s-a desfăşurat Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XX-lea. Istorie, politică şi destin”. A fost cea de a XXIV-a conferinţă ştiinţifică anuală organizată de Institutul „Bucovina” al Academiei Române, la care au susţinut comunicări 23 de participanţi din România (Bucureşti, Iaşi, Suceava, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc), Polonia, Ucraina şi Republica Moldova. Tematica acestei manifestări a fost dedicată împlinirii a 150 de ani de slujire a Naţiunii Române de către Academia Română, precum şi comemorării evenimentelor de acum 100 de ani, când Regatul României a intrat în război, alături de Antanta, pentru înfăptuirea idealului naţional.
Conferinţa s-a dovedit un bun prilej de împărtăşire a rezultatelor cercetării ştiinţifice privitoare la istoria şi cultura Bucovinei, de dezbatere a problematicii abordate prin prisma celor mai noi scrieri ale istoriografiei româneşti şi universale. Deosebit de interesante s-au dovedit comunicările susţinute, în prima zi a manifestării, de: Constantin Ungureanu, despre evoluţia populaţiei Bucovinei în perioada 1940-2002, Ligia-Maria Fodor – despre profesorul Raimund Friedrich Kaindl, Serhii Hacman a susţinut comunicare intitulată „Influenţa factorului etno-politic şi a căilor de comunicaţie în soarta Bucovinei în prima jumătate a secolului al XX-lea”, Justinian Remus Cojocar a prezentat o comunicare despre jurnalul bisericesc „Candela”, Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu – despre contribuţiile lui Franz Adolf Wikenhauser (1809 – 1891) la cunoaşterea istoriei Bucovinei, Rodica Iaţencu – despre activitatea deputaţilor bucovineni din legislatura 1920 – 1922 şi Ştefan Purici – despre Bucovina anului 1918 şi alternativele geo-politice. Pe baza cercetătorilor de teren, Karina Stempel – Gancarczyk, cercetător la Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze, a susţinut o comunicare despre „Catolicismul polonez în Bucovina românească – tradiţie şi eclectism (Modelul Bulaiului)”. Dinu Poşterencu – cercetător la Institutul de Istorie din R. Moldova a conferenţiat despre felul în care presa din Chişinău a reflectat evenimentele din Bucovina anului 1918, Ioan Filipciuc – a cuvântat despre „Sextil Puşcariu – hegemonia intelectuală a unirii Bucovinei cu Regatul României” şi Marian Olaru a adus în atenţia celor prezenţi „Noi izvoare despre activitatea politică a lui Iancu Flondor din perioada 1918 – 1923”.
În cea de a doua zi, vineri, 11 noiembrie 2016, comunicările au fost susţinute în sala de conferinţe a hotelului „Ieremia Movilă” de la Suceviţa. Aici au prezentat Vasile I. Schipor – despre periodicul cultural bucovinean „Făt-Frumos” (1926-1944); Harieta Mareci-Sobol a susţinut o comunicare cu titlul „Bolniţe, lazarete şi spitale. Consideraţii asupra asistenţei medicale în Bucovina primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, Bogdan Petru Niculică – despre gândirea arheologică a lui Dionisie Olinescu; Dinu Poştarencu, în locul dnei Maria Poştarencu, ne-a prezentat o carte despre Bucovina de la mijlocul secolului al XIX-lea, apărută în spaţiul cultural rusesc; Elena Pascaniuc ne-a prezentat semnificaţiile mitice şi magice ale stejarului; Alexandru-Ovidiu Vintilă a susţinut comunicarea cu tema „Absurdul, o soluţie de ieşire din blocajul ontologic al secolului al XX-lea. Cazul Benjamin Fondane”, Arcadie Bodale, pornind de la documentele descoperite în Arhivele austriece, ne-a prezentat o comunicare despre situaţia clerului de mir din Bucovina la 1790, Alis Niculică a susţinut o comunicare despre „Ion G. Sbiera şi mişcarea românilor din Bucovina”, Aura Brădăţan şi Ion Mareş au avut o comunicare comună intitulată „Un manuscris inedit al academicianului Simion Florea Marian privind câteva vechi monumente din Suceava” şi, în final, Ovidiu Bâtă a cuvântat despre industria lemnului din Bucovina.
Cea de a doua zi a conferinţei a avut în cuprins şi o consistentă parte dedicată Semnalului editorial, în care au fost prezentate cărţi şi reviste apărute în perioada scursă de la precedenta conferinţă şi până la data prezentei manifestări ştiinţifice, având ca tematică istoria şi cultura Bucovinei. Aici au fost prezentate cele mai recente apariţii semnate de Ion Cernat, Aura Brădăţan, Bogdan Petru Niculică, Vasile I. Schipor, Alis Niculică, Alexandru-Ovidiu Vintilă ş.a.
La finele primei şi a celei de a doua zile, cei prezenţi au participat la dezbateri suscitate de chestiunile abordate în materialele sau referatele prezentate. Din cuvântul celor prezenţi am reţinut următoarele: este nevoie de conjugarea eforturilor mai multor cercetători din domeniul istoriei şi al culturii pentru publicarea unor ediţii de izvoare istorice şi a instrumentelor de lucru pentru acoperirea „locurilor libere” din cercetarea istoriei şi a culturii Bucovinei; să ne reîntoarcem la clasici prin republicarea în ediţii critice sau integrale a studiilor şi monografiilor din culturile română, germană, ucraineană etc. privitoare la Bucovina; să aducem în câmpul cercetării ştiinţifice privitoare la Bucovina a tinerilor (masteranzi, doctoranzi) prin implicarea lor în proiectele de cercetare existente sau iniţierea altora în care aceştia să fie implicaţi; readucerea în actualitate a mesajului inter şi multiculturalităţii bucovinene ca singura alternativă viabilă la derivele culturale ce se profilează.
Referatele care au constituit suportul comunicărilor din timpul acestei conferinţe vor fi publicate în numerele următoare ale periodicului ştiinţific „Analele Bucovinei”.
În încheierea celei de-a XXIV-a manifestări ştiinţifice anuale a Institutului „Bucovina”, cei prezenţi au vizitat Mănăstirea Suceviţa şi, la invitaţia maicii stareţe Mihaela, au putut vedea fondul de carte veche aflat în păstrarea acestui sfânt locaş.
Dr. MARIAN OLARU
Comentarii