Corespondenţă de la Cernăuţi, Valori naţionale

Bine aţi venit la Cernăuţi şi nu mai plecaţi de la noi, Mărţişoare !

Multe se schimbă pe pământ şi, din păcate, nu înspre binele ce ni-l dorim, mai ales în aceste timpuri de crâncene încercări. Numai noi, cum am fost, aşa ne ţinem, rămânând devotaţi datinilor din străbuni. În prima zi a lui Martie, tot românul, oriunde s-ar afla, se transformă într-un Mărţişor. Suntem cu toţi Mărţişoare în această zi, exclamând triumfător cu un fior de bucurie ancestrală că, totuşi, soseşte primăvara. În pofida greutăţilor traiului, atrocităţilor războiului de care nu ne-am aşteptat vreodată că poate să izbucnească în Ucraina, a festelor grivnei, a ostilităţilor imprevizibile, ea vine cu voinicul din poveste, Mărţişorul, şi zâmbet de Ileană Cosânzeană. Sunt de ajuns două fire răsucite în alb şi roşu ca să ne menţinem pe verticala unei perpetue înălţări spre lumină, speranţă, iubire de viaţă…

Aidoma unui strop de apă vie, ca o izbăvire de tot ce ne apasă şi ne înnourează sufletele ne-a intrat în case şi ni s-a alipit la inimă şi Duminica acestui Mărţişor. Dar, în acest an, l-am primit pe vestitorul primăverii ca nicicând altădată, înrămat într-o panglică neagră, trist şi înlăcrimat. Preşedintele Societăţii pentru cultura românească „Mihai Eminescu” (organizatoarea neschimbată pe parcursul a două decenii a sărbătorii), dl Vasile Bâcu, a inaugurat cea de-a 20-a ediţie cu un minut de reculegere pentru victimele conflictului sângeros din estul Ucrainei. Amintind că în bisericile din întreaga ţară, în această zi, se ţin slujbe pentru cei căzuţi şi răsună rugăciuni pentru eliberarea deputatului Radei Supreme, Nadejda Savcenko, încarcerată în Rusia, dl Vasile Bâcu a lansat către spectatori îndemnul de a nu trece nepăsători pe lângă cutia milei din sală. Totodată, a anunţat că la festivalul „Florile Dalbe” s-au adunat 1430 de grivne, care au ajuns la un tânăr român din Horbova, rănit în timpul operaţiunilor antiteroriste din Donbas. La acel moment tânărul se afla într-o stare gravă la un spital din Liov. Acum e acasă şi le mulţumeşte conaţionalilor pentru ajutorul acordat.

Un leac întremător de boala incertitudinii şi temerii în faţa zilei de mâine ne aduce gingaşul Mărţişor – simbol al speranţei, al triumfului dreptăţii. El este blazonul nostru de nobleţe, care ne distinge între alte neamuri. S-a simţit aceasta şi în mesajul de salut al proaspătului guvernator al regiunii, Oleksandr Fişciuk, care a exprimat recunoştinţă poporului român şi statului vecin pentru susţinere pe calea integrării europene şi colaborare rodnică în privinţa implementării proiectelor social-economice, precum şi a relaţiilor culturale. Surprinzător a fost să auzim că şeful ARS cunoaşte tradiţia românească de a lega mărţişoare într-un pom, visând în taină la împlinirea unor dorinţe. La momentul de faţă pe toţi, oameni de diferite etnii, ne uneşte gândul cel mai sacru – să amuţească armele, să fie pace în ţară. Aceeaşi dorinţă fierbinte a fost exprimată şi de reprezentantul Consiliului Regional Cernăuţi, Mihail Gherman.

Puterea miraculoasă a Mărţişorului în lupta pentru triumful binelui şi împlinirea frumoaselor speranţe a fost invocată de Consulul General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan, care a menţionat dragostea românilor din Cernăuţi pentru tradiţii şi rădăcinile spirituale ale neamului. La început de an agricol şi al calendarului naţional al românilor, Excelenţa Sa ne-a dorit să trecem cu bine peste toate problemele, să piară sămânţa răului şi, cu Mărţişorul la inimă, să ne rugăm ca dorinţa de pace să devină o realitate în Ucraina: „Sărbătoarea din acest an să fie dedicată luptei poporului ucrainean pentru dreptate, democraţie, libertate şi pace. Prin tradiţia noastră ancestrală ne întărim cu încrederea că binele şi dreptatea vor învinge în toate timpurile”. Drept mărturie, dna Consul General a transmis o suită de mărţişoare pentru luptătorii din zona operaţiunilor antiteroriste.

Un zâmbet înnobilat de cuvinte cu parfum de tandreţe au primit doamnele şi domnişoarele de la doi domni galanţi din Suceava, vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean, Alexandru Rădulescu şi Ilie Niţă, care şi-au recunoscut vulnerabilitatea în faţa femeilor dragi, mai ales când vine primăvara. Rămâne doar să ghicim ce sentimente îi copleşesc în alte anotimpuri. De reţinut asigurarea dumnealor: Consiliul Judeţean Suceava va continua toate proiectele iniţiate în colaborare cu regiunea Cernăuţi.

Un semn că situaţia critică de la noi nu-i o oprelişte în calea întâlnirilor dintre fraţi este prezenţa unei delegaţii numeroase din sudul Bucovinei, sosite cu dar de mărţişoare. Personal am primit unul lucrat de mâini de copil, adus de jurnalistul Gabriel Balaşa. Şi alţi oaspeţi au împărţit mici bijuterii, răsucite din legenda Mărţişorului, la sediul Societăţii „Mihai Eminescu”, unde sărbătoarea a debutat cu o expoziţie de fotografii organizată de Nicolae Hauca şi una de ouă încondeiate, creaţia meşterului popular Vasile Lihovolea. Tot acolo, vizitatorii s-au bucurat de cordialul mesaj al diplomatului român Edmond Neagoe. Iar sucevenii au primit în schimb darurile sufleteşti ale cernăuţenilor – mărţişoare izvodite din cântece şi dansuri, ornate cu fermecătoare melodii instrumentale. Spre deosebire de alte ediţii, spectacolul, dirijat de moderatorii Adrian Costea şi Ana-Maria Şapcă, s-a încadrat în dimensiuni mai restrânse, dar a fost bine înnodat în firele legendei. Sub pavăza datinilor, cu ramuri viguroase şi adânci rădăcini în ţarina străbună a reapărut Corul popular „Dragoş Vodă”, cântându-ne, în aranjamentul dirijorului Dumitru Caulea, parcă mai arzător cum „doru-l poartă din poartă-n poartă”. Desprins din aceeaşi tulpină, grupul bărbaţilor a interpretat pe-un ton lirico-melancolic „Eu sunt Barbu Lăutarul”. Vesele mărţişoare ne-au dăruit grupul etno-folcloric „Fetele din Bucovina”, invitând după ele hora celorlalţi soli ai primăverii.

Abătându-mă de la ordinea în care s-au perindat ei în faţa spectatorilor, voi da prioritate celor fără de asemănare – autenticul „Izvoraş” de la Ropcea, ansamblul model al Victoriei Costinean, lucrător emerit al culturii. Trecând peste emoţionanta interpretare a baladei „Constantin şi Elena” de dna Victoria, lăsând la o parte farmecul piesei „Frumuşica”, cântată şi dansată de copii, aş vrea doar să atrag atenţia celorlalţi participanţi, în principal de vârstă şcolară, la costumele populare ale membrilor ansamblului. „Izvoraşul” de la Ropcea este o adevărată instituţie a folclorului şi portului naţional autentic, de la care ar trebui să înveţe toţi tinerii ce au îndrăzneala să etaleze pe scena unui festival tradiţiile româneşti. Or, cu excepţia ansamblului „Mugurel” din Pătrăuţii de Jos, care a încheiat cu brio sărbătoarea, şi a fraţilor instrumentişti Mihai şi Gheorghe Gostiuc din Mahala, ce ne fascinează cu virtuozitatea talentului de la o sărbătoare la alta, toţi tinerii angajaţi în spectacol (nu mă refer la cei care s-au prezentat cu piese de muzică uşoară) au demonstrat un port care nici pe departe nu aduce a costum popular românesc. Desigur, nu mă refer în acest context la mica minune din Dumbrăveni, Suceava, Iuliana Chirică – atât de cochetă în cântecele de voie bună şi melancolică în tristeţea doinei. Impecabila ţinută scenică, vocea, tehnica interpretării – toate denotă talentul, dar şi pregătirea serioasă a unei artiste în devenire.

La noi, în marea lor majoritate, talentele rămân neşlefuite, ca diamantele în starea iniţială. Totuşi, în pofida posibilităţilor restrânse, evoluează în virtutea vocaţiei, a harului, etalând o evidentă desăvârşire, fraţii Igor şi Adrian Costea, surorile Cristina şi Lenuţa Petriuc, tânăra fanfară din Voloca, dirijată de experimentatul Mihai Cocea. E plăcut să auzim voci tinere şi în corul Bisericii Sf. Nicolae din Voloca, îndrumat de Ion Bodnar.

Sunt încă fragile crenguţele pe care au prins mărţişoare fetiţele şi tinerele împătimite de cântec – Adelina Zavadovscaia, Maria Penteleiciuc, Alina Apatraşoaie, Nadejda Prescure, Erica Ţari, Cristina Ursulean. Cu voci duioase, catifelate ele ne-au împrimăvărat inimile cu trepidante melodii, consacrate mamelor şi iubirii. Spectatorii au primit cu drag urarea de primăvară de la Sergiu Reabco din Dinăuţi, ce-şi anunţă tot mai promiţător măiestria de coregraf şi râvna de a-şi scoate în lume ansamblul de dansatori „Bucuria”.

Fără doar şi poate, cei de la urmă, membrii ansamblului „Mugurel” din Pătrăuţii de Jos, au dovedit că un final mai înălţător nici că s-ar fi pomenit la actuala ediţie, pomul adus de ei simbolizând dăinuirea românilor pe acest pământ, rămânând ca o scară la cer. Însă aş vrea să pun ultimul punct cu brava exclamaţie a celui mai mic şi mai voinic românaş, prins în suita Mărţişorului – Alexandru Nandriş din Mahala. La patru anişori ai săi el spune că-i român voinic şi nu se teme de nimic. Luându-ne ca scut Mărţişorul, să nu ne temem nici noi, cei mari, dar mai becisnici la curaj.

MARIA TOACĂ

Foto: „Zorile Bucovinei”

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: