Vatra Dornei

Unirea – flacăra nestinsă a istoriei

Ziua de 24 Ianuarie se înscrie în istoria neamului nostru ca un moment al triumfului unui principiu înălţător, ce a împlinit o dorinţă din veac: unirea. Un popor mic, prin voinţa sa, a arătat Europei că se poate face istorie într-un mod original, prin consultarea votului popular, prin impunerea la conducerea României, ca stat independent, a unui om care, prin activitatea sa în slujba propăşirii naţiei, rămâne un model: Alexandru Ioan Cuza. Cunoaşterea acestei pagini glorioase din devenirea noastră, cinstirea celor care au realizat-o este, pentru orice român, o datorie şi o problemă de conştiinţă.

Dornenii au manifestat întotdeauna respect pentru înaintaşi, astfel, evocarea Unirii Principatelor şi a personalităţii providenţiale a domnitorului Al. I. Cuza este un demers firesc. Manifestarea din acest ianuarie a fost găzduită de Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu” şi organizată în colaborare cu Filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina. Victoria Ostaficiuc, profesor de istorie de excepţie, a realizat o incursiune în atmosfera timpului, prezentând contextul în care românii din cele două provincii au ştiut să valorifice situaţia din Europa, să apeleze la consultarea poporului prin divanurile ad-hoc, acest exemplu de unitate şi democraţie stârnind admiraţia Europei. Voinţa populară l-a impus pe col. Al. I. Cuza, cel care rămâne modelul de domn patriot pentru care ţara era totul. „Domnia lui Al. I. Cuza înseamnă temelia României moderne, fără 24 Ianuarie n-ar fi existat 1 Decembrie, n-ar fi existat România Mare” a spus în încheiere prof. Ostaficiuc.

Personalitatea lui Al. I. Cuza a fost prezentată în dimensiunile ei semnificative de col. (r.) Ioan Abutnăriţei, care a urmărit etapele formării domnitorului, implicării sale în destinul românilor până la momentul alegerii ca domn, înfăptuirea cu fermitate a reformelor ce stau la baza statului modern, modul în care şi-a reprezentat ţara cu demnitate şi a părăsit-o la fel, când i s-a impus”.

Urmărind publicistica lui Mihai Eminescu, prof. Stela Giosan a conturat personalitatea domnitorului din perspectiva gazetarului al cărui stăpân era adevărul. Articolele din „Timpul” despre Cuza şi reformele sale apar începând cu 1878. „Mihai Eminescu a înfierat actul abdicării lui Cuza, pe care l-a comparat cu Alexandru Macedon, l-a scuzat pentru acuzaţia de autoritarism, altfel nu putea să pună în aplicare reformele ce au schimbat ţara. Admira demnitatea cu care a renunţat la tron, evocând spusele domnitorului ‹‹Să dea Dumnezeu să-i fie mai bine poporului fără mine››. Poate urma astăzi cineva acest model?” se întreba, retoric, prof. Giosan.

O succintă, dar pertinentă evocare a modului în care a fost oglindit idealul de unitate a neamului în literatură, începând de la cronicari şi până în timpul domniei lui Cuza, a realizat prof. Mirela Neagoş.

Elevii înv. Viorica Afloarei de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 au recitat şi au cântat cu emoţie şi talent despre unire, au interpretat sceneta „Ocaua lui Cuza”. Participanţii şi-au unit vocile cu ale copiilor, au interpretat „Hora unirii” şi cunoscutul cântec-rugăciune „Doamne, ocroteşte-i pe români!”, solistă fiind Aura Coca. Eseul despre unire al prof. Gruia Ungurian, o prezentare în power point a perioadei de domnie a lui Cuza, realizată de bibliotecar Simona Iftimuţ, şi expoziţia de carte „Alexandru Ioan Cuza în conştiinţa neamului” au întregit manifestarea.

În partea a doua a programului a fost lansată cartea de versuri şi proză „Ţară de dor şi plai dornean”, cea de-a patra semnată de profesoara Lucia Maria Nilaş. În „Argument”, autoarea notează: „Sunt mândră că pot fi o părticică a acestei guri de rai şi-mi ning sufletul cu toate zăpezile munţilor”. Pentru exemplificarea titlului, Lucia Nilaş a lecturat câteva poeme. Prof. Valeria Popescu consideră că paginile acestei cărţi sunt expresia sentimentelor autoarei de profundă dragoste pentru natura mirifică a ţării şi a zonei Dornelor, pentru oameni, pentru viaţă, pentru tot ce înalţă sufletul omenesc şi realizează o succintă analiză stilistică a textelor ce probează aceste frumoase gânduri.

Manifestarea a stârnit emoţia şi interesul celor prezenţi, între care s-au regăsit elevi, părinţi, cadre didactice, oameni de cultură şi alţi cititori ai bibliotecii.

PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI

Foto: SIMONA IFTIMUŢ

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: