Spiritualitate și credință în Hristos

În limba greacă Filocalia înseamnă iubirea de frumusețe spirituală, această frumusețe spirituală fiind una cu bunătatea.

 

O frumusețe care i-a ferit pe creștini, în mod propriu, de patimile urâte, egoiste, unilaterale, o frumusețe care i-a menținut pe creștini într-o viață de bună înțelegere, de armonie, de putere în lupta împotriva forțelor străine care au încercat să se năpustească asupra lor. O frumusețe care i-a păzit pe creștini în coeziunea lor împotriva vitregiei unei istorii care i-a ținut ani la rând pe nedrept dezmembrați pe plan politic. Acestei frumuseți i-au fost dedicate lucrările Conferinței Internaționale Spiritualitatea ca unitate primordială a loialității și credinței în Hristos, conferință organizată de Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove în colaborare cu Școala de Studii Postuniversitare și Doctorat „Sfinții întocmai cu Apostolii Chiril și Metodie” Chișinău la începutul acestei luni, în ajunul vizitei în Republica Moldova a Preafericitului Părinte Patriarh Kiril al Moscovei și al întregii Rusii. La această Conferință au participat cu comunicări științifice, teologi, istorici filologi din Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și România. Din delegația română au făcut parte pr. prof. dr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloaie” din cadrul Universității „A. I. Cuza” Iași, prof. dr. Gheorghe Badea, Universitatea ,,A. I. Cuza” Iași și diac. prof. dr. Vasile M. Demciuc, din partea Facultății de Istorie și Geografie, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Lucrările reuniunii, desfășurate în Sala de Conferințe Leogrand Hotel & Convention Center Chișinău, au fost deschise prin cuvântul de salut al Preafericitului patriarh Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii, cuvânt citit de mitropolitul Vladimir – mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove. În continuare au fost citite mesajele transmise de Preafericitul mitropolit Vladimir al Kievului și al Întregii Ucraine, precum și mesajul mitropolitului Filaret de Minsk și Slutk. În comunicarea Actualitatea vieții bisericești în Moldova, mitropolitul Vladimir al Chișinăului și Întregii Moldove a pus accent pe această întrunire teologico-științifică, menționând importanța elucidării unor date privind istoria bisericii, în mod deosebit viața și activitatea mitropolitului Gavril Bănulescu Bodoni, născut în Bistrița Transilvaniei, într-o familie originară din Câmpulung Moldovenesc, fost episcopvicar de Akkerman și Bender, fost exarh al Bisericii din Moldova și Țara Românească, iar din 1813 fiind numit în fruntea noii arhiepiscopii a Basarabiei, cu reședința la Chișinău. Arhim. Siluan Șalaru, exarh al Mănăstirilor din cuprinsul Mitropoliei Chișinăului și al Întregii Moldove, a prezentat comunicarea Monahismul în Moldova, o succintă trecere în revistă a evoluției vieții mănăstirești, insistând pe prezentarea epocii lui Paisie Velicicovski. Victor Țvircun, secretar general al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră a prezentat comunicarea Tradiția ortodoxă în viața și activitatea lui Dimitrie Cantemir, activitate influențată de umanismul Renașterii și de gândirea înaintată din Rusia, oglindind cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social istorică a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, considerat până astăzi unul dintre marii umaniști ai Europei. Președintele Departamentului mitropolitan de arhitectură și pictură, protoiereu Emanuil Brihuneț a prezentat comunicarea Politica de stat și legislația privind patrimoniul bisericesc. În comunicarea Înființarea Eparhiei Chișinăului și Hotinului, susținută de protoiereu prof. dr. Vetcislav Cazacu, prorector al Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova, au fost surprinse în mod amănunțit etapele evoluției istorice a acestei eparhii. A urmat apoi comunicarea Activitatea tipografică în cadrul eparhiei Chișinăului și Hotinului, susținută de prot. prof. dr. Andrei Braniște, și comunicarea Înființarea Seminarului Teologic din Chișinău de către Mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni – valențe eclesiologice, educaționale și sociale, susținută de prof. dr. Alexie Galiț, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova. Episcopul de Orsk și Gai Irinei (Tafunea) a prezentat comunicarea Rolul Mitropolitului Gavril Bănulescu-Bodoni în dezvoltarea educației Moldovei, episcopul de Neftekamsc și Bir Ambrosii (Munteanu) – Schimbările vieții monahale în timpul vieții Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni și prot. Nicolai Florinskii Chestiuni privind biografia mitropolitului Gavril Bănulescu-Bodoni. Lucrările conferinței au fost încheiate de subsemnatul – Apărarea dreptei credințe reflectată în pictura bisericească din Moldova, pr. prof. dr. Ion Vicovan, decan al Facultății de Teologie Ortodoxă, Iași – Biserica din Moldova în contextul politic de la sfârșitul veacului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea și prof. dr. Gheorghe Badea, profesor de limbi clasice, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași – Mitropolitul Gurie Grosu și regele Carol al II-lea. Cine are dreptul să intre în altar. A doua zi după încheierea lucrărilor conferinței, delegația română, însoțită de prot. prof. dr. Vetcislav Cazacu, prorector al Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova, a vizitat Mănăstirea Căpriana, locul de veșnică odihnă al Mitropolitului Gavril Bănulescu Bodoni, a cărei cea mai veche atestare documentară datează din 1429 într-un uric prin care Căpriana primește statutul de mănăstire domnească din partea domnitorului Alexandru cel Bun, precum și Mănăstirea Sf. Mare Mucenic Iacov Persul – Sireți din raionul Strășeni Avem convingerea că această conferință internațională se va înscrie în șirul evenimentelor deosebite dedicate împlinirii a 200 de ani de la formarea Eparhiei de Chișinău și Hotin ca o întrunire de aleasă ținută academică și că va sta în continuare la baza unor dialoguri prodigioase între lumea științifică și cea teologică.