Prin poziţia sa geopolitică, Ţările Române s-au aflat în decursul istoriei în contact direct cu marile imperii, contact ce a produs anumite influenţe asupra populaţiei autohtone. Dacă Imperiul Bizantin a contribuit în mod semnificativ la consolidarea structurilor spirituale, Imperiul Otoman a influenţat evoluţia politică a românilor începând din a douaCiteşte

La început de martie, un telefon îmi aduce o veste tristă. Arheologul Mircea D. Matei a trecut la cele veşnice. Un nume mare pentru cei ce cunosc şi cinstesc istoria medievală a Moldovei, în general, şi a Sucevei, în special. Când am primit această veste, prima imagine ce mi-a statCiteşte

În perioada 29 august-1 septembrie 2018, la Iaşi s-au desfăşurat lucrările celei de-a doua ediţii a Congresului Naţional al Istoricilor Români (CNIR), manifestare ştiinţifică la care au participat aproximativ 400 de istorici români din ţară, din Republica Moldova, dar şi din ţările din vestul Europei. Prima ediţie a congresului s-aCiteşte

Poporul român, prin grija, ajutorul şi mila lui Dumnezeu, a străbătut un lung drum în multimilenara sa existenţă, un drum străjuit de cârmuitori care şi-au apărat ţara cu spada duhului creştin şi cu sabia în mână, ajutaţi de curteni şi răzeşi, gospodari răbdători, care aveau o aprinsă credinţă şi nădejdeCiteşte

În frumoasa Dumbravă minunată din Fălticeni, atât de inspirat înveşnicită în literatura română de povestioara sadoveniană, în liniştea specifică Mănăstirii Buciumeni, în ziua pomenirii Sf. Mucenic Justin filosoful, a avut loc prezentarea cărţii Slujirea misionară şi filantropică a Bisericii străbune oglindită în literatura română, lucrare scrisă de stavrofora Maria Mălăescu,Citeşte

În a sa Istorie în versuri polone a Moldovei şi Ţării Româneşti, cronicarul Miron Costin afirma „mare nevoie este a scrie de dânsele (de cetăţi, n.n.) de cine ar fi făcute, că cât am nevoit şi am cercat să ştiu ceva, de ce neam făcute sunt, un cuvânt, o pomenireCiteşte

Pentru cel ce doreşte să cunoască amănunţit aspecte din istoria culturii şi civilizaţiei medievale româneşti, să descopere monumente de artă şi arhitectură bisericească, rânduieli şi obiceiuri creştine, este aproape de neînchipuit să nu studieze informaţiile oferite de scrierile lui Paul din Alep ori pe cele ale secretarului brâncovenesc Anton MariaCiteşte

 Ideea unităţii naţionale, a independenţei şi suveranităţii naţionale şi-a aflat totdeauna legitimitatea în moştenirea comună de la străbuni a aceluiaşi spaţiu etnogeografic, carpato-dunăreano-pontic, în unitatea de limbă, de credinţă şi tradiţie. Astfel, pentru a marca în mod special recunoştinţa noastră pentru cei ce au înfăptuit marile momente din istoria neamuluiCiteşte

În istoria neamului românesc este necesar ca printre virtuţile sale fundamentale să invocăm şi dorinţa de frumos. Maestrul Ion Irimescu în veacul ce l-a trăit a dovedit că este artist şi ctitor de cultură, ctitor de frumuseţe prin operele sale sculptate în marmură sau turnate în bronz. Artele plastice dispunCiteşte

Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh celui întru Treime slăvit Dumnezeu, s-a început a zidi în Rădăuţi sfânta mănăstire cu hramul Intrarea în Biserică a Preacuratei Maicii Sale şi Pururea Fecioara Maria. Acest sfânt şi dumnezeiesc locaş s-a făcut cu râvnă, cu sârguinţă nesfârşită şiCiteşte