O nouă carte valoroasă închinată istoricului Teodor Bălan

La începutul acestui an, la prestigioasa editură Cetatea de Scaun, Târgoviște, a văzut lumina tiparului o nouă și amplă monografie dedicată vieții și operei istorice a lui Teodor Bălan. Este a doua carte ce îi analizează și evaluează activitatea și personalitatea, după cea din anul 2003, scrisă de Harieta Mareci și publicată la Junimea din Iași.

 

Apariția celei dintâi monografii, în 2003, ca și a sintezei lui Pavel Țugui, din 2002, Bucovina – istorie și cultură (care cuprindea și un medalion închinat istoricului bucovinean), atrăgeau atenția istoricilor contemporani asupra manuscriselor numeroase și foarte valoroase, ce se păstrează într-un fond special la Arhivele Naționale din Capitală. Faptul acesta a avut urmări benefice. Dintre aceste manuscrise au și fost publicate între timp, în 2005 și 2006, volumele de Documente bucovinene, VII (1464-1790), VIII (1741-1799) și IX (1800-1899), de către istoricul Ioan Caproșu de la Iași, dar au apărut și alte lucrări valoroase: Istoria teatrului german din Bucovina, 1825-1877 și Istoria teatrului românesc din Bucovina, în anul 2005 și în 2008, semnate de acad. Dimitrie Vatamaniuc, iar apoi, tot în 2008, Lupta pentru tricolor. Un capitol din istoria politică a Bucovinei, 1898-1904 (ediție îngrijită de prof. dr. Marian Olaru și prefațată de Pavel Țugui). Noul volum, Teodor Bălan (1885-1972), istoric și arhivist al Bucovinei, este semnat de Ileana Maria Ratcu. Aceasta, născută în 1968, la București, este absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București. A urmat secția germană-română, pe care a absolvit-o în 1995. S-a specializat în cadrul filologiei germane. Își desfășoară activitatea la Facultatea de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliție și totodată ca lector la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine la Universitatea din București. În anul 2005 și-a susținut doctoratul cu o lucrare ce avea aceeași temă – pe care, însă, a continuat-o și aprofundat-o, oferind-o acum tiparului. În Introducere la lucrarea sa, Ileana Maria Ratcu ne relatează că și-a propus „să aducă date noi, inedite, despre viața și activitatea celui care a fost Teodor Bălan”, să înlesnească „o mai bună înțelegere a trecutului și prezentului Bucovinei” și, totodată, să determine „în viitor preocupări similare” pentru opera acestui mare istoric, rămas „aproape necunoscut”, și pentru istoria Bucovinei. Prin pregătirea, erudiția, specializarea sa în domeniul paleografiei germane, inclusiv a celei cu scriere gotică – în care azi mai sunt la noi așa de puțini specialiști – ca și prin relațiile pe care și le-a făcut și dezvoltat cu centrele de studii austriece și germane, Ileana Maria Ratcu s-a aflat din capul locului într-o poziție extrem de favorabilă pentru cercetarea și elucidarea celor mai complexe aspecte ale vieții și operei lui Teodor Bălan în beneficiul istoricului și al nostru. Ea a putut cerceta și confrunta documentele culese și traduse de Bălan, corespondența sa, articolele sale, atât în limba germană, cât și traducerea românească; a luat cunoștință, totodată, de aprecierile istoricilor austrieci și germani, cu scrisorile primite de Bălan sau trimise de el unor confrați într-ale breselei în limba germană, cu scrierile sale redactate numai în limba germană. De altfel, autoarea a și publicat, până la această dată, fie în limbile germană, fie în română, numeroase studii, ca, de pildă, Contribuții la istoria germanisticii la Universitatea din Cernăuți (2005, 2007), Corespondența dintre Teodor Bălan și Aurelian Sacerdoțeanu (2005), Aspecte ale multiculturalității și interculturalității Bucovinei reflectate în opera istoricului român Teodor Bălan (2004), Istoricul Teodor Bălan și Transilvania (2003), Corespondența lui Teodor Bălan cu Fritz Valjavek (2002), Contribuția lui Teodor Bălan la istoria instituțiilor (2001), Contribuții ale lui Teodor Bălan la istoria teatrului german din Bucovina (1825-1877), o lucrare în manuscris a istoricului bucovinean Teodor Bălan (2001) etc. Monografia Ilenei Maria Ratcu are o arhitectură impresionantă și complexă, dorind și reușind să ne ofere ceea ce până la această dată reprezintă posibilul. După o Introducere, care este, pentru autoare, un prilej de-a se explica și de-a ne relata motivația alegerii lucrării, dificultățile întâlnite în cercetare, metodologia de lucru, ce dorește să aducă nou față de ceea ce s-a scris până la această dată, autoarea își compartimentează și structurează informațiile și rodul investigațiilor în următoarele nouă capitole: 1) Repere istoriografice (schiță istorică a Bucovinei – anexarea, administrația militară, administrația galițiană, Bucovina la 1848-1849, epoca ducatului autonom, 1861-1914, Primul Război Mondial, integrarea la regatul român; tendințe istoriografice); 2) Arhivele Bucovinei (istoricul instituției, condițiile constituirii acesteia, evoluția arhivelor între anii 1918-1944, categorii de fonduri și colecții bucovinene și valoarea lor documentar-istorică, surse de arhive folosite); 3) Teodor Bălan – repere biografice (familia, studiile, anii maturității: dimensiunile personalității creatoare, ultimii ani); 4) Istoricul (Mișcarea de emancipare națională în opera sa, situația națională a românilor din Bucovina între anii 1774-1848, momentul revoluționar 1848-1849, mișcarea națională între anii 1867-1914 și 1914-1918, situația Bisericii ortodoxe din Bucovina, cultura în slujba emancipării naționale a românilor din Bucovina; biografii bucovinene în opera lui Teodor Bălan; studii de istorie medie a Moldovei, epoca premoldovenească, studii de istoria Evului Mediu în Moldova, istoria instituțiilor, instituții medievale, lucrările lui Teodor Bălan referitoare la instituțiile Bucovinei între 1774-1918, activitatea publicistică; 5) Profesorul (profesor la liceele din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Cernăuți, Sibiu, lucrări didactice publicate. Teodor Bălan – autor de manuale de istorie, chestiuni de istoria românilor pentru bacalaureat; cariera universitară, director al Bibliotecii Universitare din Cernăuți (1941-1945). 6) Editorul de documente; 7) Arhivistul Teodor Bălan, membru al Comisiunii Arhivelor Statului din Cernăuți (1924-1932). Teodor Bălan, director al Comisiunii Arhivelor Statului din Cernăuți (1933-1941), activitatea de specialitate arhivistică, activitatea administrativă, refugiul din 28 iunie 1940 – 12 iulie 1941. Întoarcerea; Director al Direcției Regionale a Arhivelor Statului din Cernăuți; 8) Teodor Bălan și contemporanii săi; 9) Concluzii. Lista abrevierilor. Bibliografia operei lui Teodor Bălan. Bibliografie. Indice. Lista anexelor. Anexe. Această înșiruire a întregului plan detaliat al lucrării este ea însăși dovada unei îndelungate meditații asupra demersului științific întreprins, străduința autoarei de-a fi exhaustivă, de-a supune analizei sale și atenției cititorului – fie el iubitor de adevăr istoric, fie specialist – tot ce se poate găsi și analiza, cântări și evalua asupra acestui Om, mare iubitor și slujitor al muzei Clio, prea puțin cunoscut astăzi și chiar în trecut, care, însă, a lăsat o operă imensă, poate cea mai bogată și mai serioasă din tot ce s-a scris până acum despre Bucovina. Astfel, în timpul vieții Bălan a scris și publicat 141 de cărți, studii și articole; se adaugă alte 10 lucrări postume și 16 rămase în manuscris. Printre acestea, din ultima categorie menționăm: Satele din Bucovina (109 file), Bucovina la 1848 (705 file), Documente Câmpulungene (300 de documente dintre anii 1685-1858), Memoriile țăranilor din Câmpulung Moldovenesc, vol. I (48 de documente), vol. II (28 documente), vol. III (31 documente), vol. IV (18 documente, toate acestea între anii 1780-1863); Documentele mănăstirilor din Bucovina – cuprinzând un amplu studiu asupra mănăstirilor din Bucovina și 12 volume de documente, însumând mii de pagini. Așa cum încercam să pledez și să fundamentez într-un modest Cuvânt înainte al acestei monografii – pe care am avut invitația și onoarea să-l scriu – prin conținutul său exhautiv și elementele de originalitate, însemnătate și actualitate, pe care le aduce în atenția specialiștilor, dar și a cititorilor de rând, interesați, pasionați și angajați să afle adevărul trist asupra Bucovinei, lucrarea Ilenei Maria Ratcu are o semnificație multiplă pentru generația de azi și mai ales pentru urmașii de mâine. Ea oferă noi și importante date, informații, argumente despre caracterul netăgăduit românesc al zonei, despre modul cum s-a ajuns la diminuarea numerică a românilor autohtoni, despre marginalizarea, deposedarea și înstrăinarea proprietăților agrosilvice ale acestora, despre infiltrarea și amplificarea numerică a coloniștilor și imigranților. Publicarea tuturor documentelor din arhivele de odinioară în general și a celor ce privesc proprietățile mănăstirilor și înstrăinarea acestora ne-ar putea oferi cheia înțelegerii procesului complex „cum și când au fost acaparate de către arendașii evrei, armeni, polonezi și lucrătorii aduși de către aceștia din Galiția, zilieri, halupari, ruteni sau ucraineni”, spre a putea înțelege istoria rutenizării și înstrăinării Bucovinei în general și a părții ei de nord în special, proces care s-a continuat, amplificat și a ajuns la proporții catastrofale în timpul stăpânirii staliniste, când un mare număr de români au fost exterminați, deportați, expulzați, mutați în alte zone ale imperiului roșu, ajungându-se la grava situație de astăzi, față de care Europa e surdă, oarbă, pasivă, ca și în cazul dramei cecenilor sau altor popoare subjugate și înjugate încă colosului slav. Cartea Ilenei Maria Ratcu este scrisă cu inima și mintea unei foarte bune românce și aduce un răspuns multor întrebări care ne frământă. Ea este și un îndemn pentru istoricii de azi și de mâine să publice documentele ce s-au mai păstrat în manuscris sau arhive, pentru a afla întreg adevărul despre înstrăinata și detrunchiata Bucovină.