Cronica Școlii din Vicovu de Jos (1)

– note de lector –
Volumul de față este structurat pe opt capitole mari, fiecare dintre ele fiind segmentat, și, datorită dimensiunii, putând fi tratat drept o lucrare independentă.
 

Chiar din „Argumentul” tipărit pe prima pagină a lucrării, autorul acesteia, Iosif Victor, precizează: „«Cronica Școlii din Vicovu de Jos» are în vedere învățătura de carte într-o formă organizată, atestată din 1804 până în zilele noastre, cu mențiunea că, începând cu l noiembrie 1904, se poate vorbi și de Școala de la Remizău, care nu face obiectul cercetării noastre”. Precizare oportună întrucât această carte este rodul unei cercetări de zeci de ani. În anul 1911, la data de 5 noiembrie, școala din centrul comunei Vicovu de Jos a fost sfințită și i s-a atribuit numele de „Fracisc Iosif I”, împăratul Imperiului Austro-Ungar. Nu există un document oficial, dar acest aspect este stipulat într-o invitație a consiliului comunal la această ceremonie, semnată de Ignatie Motrescu, primar, Constantin Popovici, președintele consiliului școlar, și Ioan Bolocan, conducătorul școlii. În „Vicovu de Jos între trecut și viitor” se face o succintă prezentare a satului, începând cu 23 mai 1436, data primei atestări documentare a localității, și până în ziua de azi. „Oamenii își încropeau gospodăriile cel mai adesea sub dâmburi și în locuri ferite de furia apelor, iar ogrăzile erau mici, ca să rămână loc de arături. Din aceleași motive, cireșii, prunii și chiar merii se sădeau pe dealuri, iar pometele pe loc drept erau puține și acestea se arau de cele mai multe ori”. Fără să ne spună în mod expres, autorul scoate în evidență marea grijă a sătenilor săi pentru chivernisirea pământului ce-l aveau în proprietate, mai ales că era și foarte puțin. Ni se prezintă, succint, și modul în care-și construiau „jicovenii” casele de locuit, precum și arhitectura acestora. Apoi se prezintă viziunea primarului Constantin I. Motrescu despre sat. Sunt cunoscute preocupările lui pentru cultură și faptul că avea o perspectivă pentru dezvoltarea satului, pe termen mediu și lung, cu numeroase referiri la dezvoltarea învățământului preșcolar de toate gradele din comună. Capitolul „Școala de la Vicovu de Jos între 1804 și 1918”, foarte bine documentat, pleacă încă de la raportul înaintat Consistoriului din Cernăuți, din 13 iunie 1778, prin care s-a recunoscut că „până acum mai fiecare sat își avea dascălul său, care făcea carte cu copiii”. În „Catastivul de hirotonii al Episcopiei Rădăuților pe anii 1757-1782” sunt trecuți 56 de diaconi și preoți din satele stăpânite de Mănăstirea Putna, printre care sunt menționați și cei din Vicovu de Jos și Vicovu de Sus. Făcând trimitere la o bibliografie foarte bogată (44 de documente sau lucrări), Iosif Victor prezintă dezvoltarea învățământului vicovean până la Primul Război Mondial. Astfel, cititorul are fericitul prilej de a cunoaște conținutul unor documente ale vremii, dându-și seama de complexitatea fenomenului școlar în această parte de țară. Deloc neglijabilă este contribuția comunității la viața școlii, dovadă că „jicovenii” și-au dat seama de importanța rolului acesteia în viața comunității chiar cu două-trei sute de ani în urmă. Autorul face referire la documente oficiale, emise și de statul austro-ungar din 1813 până în 1910, prezentând din aceste date în baza cărora cititorul își poate face o imagine a modului în care a evoluat învățământul în limba română și-n acest colț de țară. În continuare, ni se prezintă modul în care „jicovenii” au trăit în bună înțelegere cu alte naționalități, evreii și germanii, precum și doi poloni. Interesant este că germani nu s-au stabilit în Vicov din anul 1785, ci doar din anul 1861. Din relatările unor săteni, reproduse în carte, relatări destul de consistente, aflăm amănunte despre viața, preocupările și comportamentul civilizat al acestor minoritari. (Va urma)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: