O nouă eră în viața administrativă a fostului județ Câmpulung

Unul dintre cele mai importante județe din nordul Bucovinei a fost, fără îndoială, și județul Câmpulung.
 

Datorită priveliștilor sale pitorești, a așezării sale geografice deosebite, cât și a imenselor bogății ale solului și subsolului, care au oferit condiții de viață bune locuitorilor săi dar și celor mai pretențioși vilegiaturiști, merită din plin această apreciere. Este suficient de menționat că, la vremea respectivă, una din cele mai importante stațiuni balneare din România Mare, a cărei faimă era răspândită în întreaga lume, se afla la Vatra Dornei. Au fost recunoscute pe plan european și băile de la Dorna Candrenilor și Iacobeni. Orașele Câmpulung, Dorna și Humor au primit statut de stațiuni climaterice, datorită locurilor pline de farmec natural. În anul 1938, an de plină expansiune economică, dar și politică, este numit în postul de prefect al județului Câmpulung distinsul lt. col. Sever Al. Slătinescu, om cu vederi largi din orice punct de vedere, care, pe lângă calitățile sale militare, s-a bucurat și de prestigiul unui om de litere. Instalat în fruntea județului, dându-și seama de situația pe care a găsit-o și apreciindu-i corect starea economică, a întocmit imediat un plan de măsuri. Dotat cu o putere de muncă excepțională și multiple competențe, s-a dovedit a fi un ireproșabil organizator și administrator. Toată atenția i s-a îndreptat din capul locului spre stațiunile balneare și climaterice, de care s-a interesat cu regularitate, fiindcă și-a dat seama că reputația județului va depinde de aceste localități în care poposesc temporar oameni din toate punctele țării, chiar și din străinătate. Merită, așadar, scoase în evidență instrucțiunile pe care le-a dat administrațiilor locale pentru înfrumusețarea spațiilor edilitare, străzilor, aspectului peisagistic al tuturor localităților și răsunetul pe care acest apel l-a găsit în sufletul oamenilor. Efectul imediat a fost acela că fiecare primar sau gospodar a căutat să fie un exemplu în ce privește întreținerea și igienizarea străzilor sau a imobilelor. Au fost numiți ca primari, după o lungă chibzuință, oameni destoinici, buni gospodari care au stat deoparte de vâltoarea luptelor politice și, cu bună chiverniseală, au venit cu propuneri de alcătuire a unor bugete restrânse, bazându-se pe încasări reale care să servească în primul rând la efectuarea de lucrări utile comunităților. A constituit o comisie de urgență pentru a inventaria și executa lucrările de reparații ale drumurilor județene și comunale, de construire de poduri și podețe. Pentru rezolvarea acestei probleme a întocmit faimosul raport nr. 6890 din 23 aprilie 1938, ce a fost înaintat Ministerului de Interne, pentru eliberarea unei cantități de 7399 mc lemn din pădurile statului. A ridicat în fața Consiliului de igienă situația deplorabilă a stațiilor CFR privind curățenia din sălile de așteptare, a clădirilor aferente căii ferate și s-a făcut un raport de început prin care se arăta că în stația Capu Satului, pe o întindere de 600 m, gardul s-a prăbușit, iar terenul a devenit un maidan acoperit de gunoaie. În urma unor alte rapoarte, adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Direcției Drumurilor și Consiliului Monumentelor Istorice, s-a obținut demararea unei anchete la fața locului privind starea drumurilor naționale, alocându-se suma de 3.000.000 lei pentru șoseaua națională Vatra Dornei – Piatra Neamț; 380.000 lei pentru șoseaua comunală Gura Humorului – Voroneț; 300.000 lei pentru șoseaua comunală Vama – Moldovița și 200.000 lei pentru șoseaua Gura Humorului – Mănăstirea Humor. Tot cu această ocazie s-a pus problema de a se construi o variantă la șoseaua națională Vatra Dornei – Piatra Neamț, ce a necesitat alocarea sumei de 500.000 lei. Tot în primăvara anului 1938 au început lucrările de îndiguire a malurilor râului Suha, pentru protejarea taberei de la Bucșoaia, lucrare ce a necesitat 1.500.000 lei. S-au construit în regim de urgență două dispensare antivenerice în orașele Câmpulung și Vatra Dornei. Având în vedere faptul că județul Câmpulung dispunea de numai de 1/10 din teritoriul său pentru agricultură, prefectul a luat măsura ca porumbul pentru hrana săracului să fie distribuit în această zonă prin Centrala Cooperativei Sătești, cu câte 20 de vagoane de cale ferată lunar. Din toamna anului 1938, la inițiativa prefectului a început să funcționeze Gimnaziul Industrial de la Bucșoaia, iar la Școala Primară din Capu Satului s-a refăcut complet acoperișul. Toate aceste lucrări s-au efectuat cu aprobarea Ministerului Educației Naționale prin alocarea sumei de 100.000 lei. Având în vedere că acest prefect a conștientizat că ocupația de bază a oamenilor din județ este creșterea animalelor, prima grijă a fost să asigure condiții cât mai bune de pășunat. În acest sens au fost alocate, în urma numeroaselor sale rapoarte, de către Ministerul Agriculturii, o serie de terenuri alpine pentru organizarea de stâne, trenuri obținute de la județul vecin, Bistrița. Prefectul lt. col. Sever Slătinescu a desfășurat, credem, una dintre cele mai rodnice și folositoare activități într-un timp relativ scurt, reușind să schimbe în bună parte fața județului Câmpulung. Și numai astfel se explică considerația pe care localnicii i-o poartă până în zilele noastre.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: