În reviste

• ,,Hyperion”, nr. 4-5-6/2011, publică un grupaj de versuri de Vasile Zetu (,,Didactica magna”, ,,Înrămare în șarpe”, ,,Vina”, ,,Turnirul cu melci”), ,,D´ale criticii, fără Ioan Groșan” (pornind de la un articol de Ovidiu Pecican) de Mircea A. Diaconu, ,,Robert Șerban – Pentru un poem simplu ca moartea”, cronică literară semnată de Aida Hancer, ,,Distilarea textuală a banalului cotidian” de Ion Roșioru, despre ediția a II-a, revăzută, a romanului ,,Faima de dincolo” de Constantin Arcu, text cunoscut cititorilor ziarului ,,Crai nou”, precum și un grupaj de versuri de Andreea Teliban, distinsă cu premiul revistei la Festivalul literar ,,Magda Isanos – Eusebiu Camilar” Udești-Suceava, 2011.

 

În același număr (triplu) al revistei de cultură din Botoșani, Ionel Savitescu semnează ,,Mănăstirile – focare de cultură”, articol axat pe ,,Sfânta Mănăstire Voroneț” cartea monahiei Elena Simionovici, ,,…o lucrare de excepție ce merită a fi așezată la loc de cinste, în bibliotecile tuturor acelora, și nu numai, iubitori de Voroneț”, în care autoarea își dă nu numai măsura cunoașterii excepționale a subiectului, ci și înzestrarea în domeniul beletristicii și al analizei plastice: ,,Dacă în prima parte am admirat talentul evocator al monahiei Elena Simionovici, în (…) a doua parte impresionează profunzimea interpretării icoanelor, cu nimic mai prejos decât a unui critic de artă consacrat.” • În ,,Flacăra lui Adrian Păunescu” din 27 mai-2 iunie 2011, Adrian Dinu Rachieru semnează ,,Mitografii lirice. Ion Beldeanu – Schimbarea la față”, un studiu cuprinzător și pertinent dedicat operei poetice, universului liric al lui Ion Beldeanu: ,,Acest tragism difuz, gata să cadă în banal, se exprimă surdinizat. Nu este o exhibare a Eului, totuși dezamăgit, sceptic, înțelepțit. Jocul de oglinzi răsfrânge, economicos, o percepție reflexiv-elegiacă, de tristețe filosofică, distilând memoria; suntem invitați în «coridorul toamnei /pavat cu pașii Eldorei». Și, în același timp, suntem avertizați: da, poezia este un exercițiu de supraviețuire în «starea de vid», scutul cuvintelor ne apără, textul rămâne însă indiferent la «dramele lipite pe zid» (alt text, de fapt!). Între foșnetul livresc și freamătul viului, poetul trage cortina reflexivității melancolice. Schimbările la față (necesare) nu pot altera, credem, substanța elegiacă a fostului redactor-șef al Bucovinei literare, cel care, căutându-se, rămâne credincios sieși.” • În primul număr pe 2011 al ,,Revistei noastre”, publicație editată de Asociația pentru dezvoltarea relațiilor culturale între Moldova și Banat ,,Ștefan cel Mare și Sfânt” Timișoara, cu Adrian Dinu Rachieru, redactor-șef, citim, sub semnătura P.F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ,,Retorica discursului antiotoman”, ,,un fragment din controversatul dosar propus de revista lui Ion Cristoiu”(,,Historia”, 108/decembrie 2010); o frumoasă pagină dedică revista lui Dimitrie Vatamaniuc, ,,Patriarhul eminescologiei”, cu o semnalare a cărții ,,Convorbiri sub scara cu îngeri” de Dimitrie Vatamaniuc și Constantin Hrehor, Editura Timpul, Iași, 2010, însoțită de aprecieri, la adresa Patriarhului și a cărții, exprimate de acad. Eugen Simion, Constantin Hrehor și Lucia Olaru Nenati; poemul ,,Noli me tangere” de Ilie Tudor Zegrea (Cernăuți); o prezentare a volumului lui Valentin Talpalaru, ,,Academia de la Suceava și Schola Latina de la Cotnari. Un proiect cultural european”, semnată de Ion Popescu-Sireteanu; un portret al ,,Unui moldovean «cumpănit»: Mihai Cimpoi”, realizat cu o bună cunoaștere a ,,modelului” și cu talent de Adrian Dinu Rachieru; rubrica notelor de lectură este dedicată cărții-album ,,Fălticeni – mon amour!” de Paul Miron și Grigore Ilisei, ,,O scurtă istorie aproape sentimentală, ilustrată de pictorul Dan Hatmanu”, Editura Dana Art, Iași, 2010, note aparținând lui Mihai Gheorghe, care ni se destăinuiește în final: ,,Faptul că localitatea Mihăiești, locul nașterii și al copilăriei mele, se află în apropierea Fălticeniului, m-a făcut să îndrăgesc acest orășel, care are un farmec deosebit prin locurile, tradițiile și, mai ales, prin oamenii săi. De aceea, pot spune deschis, la rându-mi: Fălticeni – mon amour!”; un alt portret, prilejuit de centenarul nașterii poetului, ,,Un peisagist: George Drumur”, de Adrian Dinu Rachieru, are motto o convingere a scriitorului din Mănăstirea Horecii, care a făcut epocă: ,,Unde se întâlnesc câțiva bucovineni, acolo crește și poezia”; portretul este însoțit de o tabletă a lui George Drumur, din 1934, intitulată ,,Mănăstiri bucovinene”, în care respiră credința scriitorului că în atingere cu mâna grea a trecutului ,,ne vom da seama că prețuim mai mult decât ne-am prețuit și că suntem mai bogați decât ne credem”; tot Adrian Dinu Rachieru scrie despre ,,A treia forță: România profundă” de Ovidiu Hurduzeu și Mircea Platon (,,Criza dialogului”) și despre cartea lui Adrian Marino, ,,Viața unui om singur” („Seismul Marino”) • Încheiem (deocamdată) acest periplu prin pagini de revistă în căutarea prezențelor din zona noastră cu numărul 5/2011 al revistei ,,Contemporanul. Ideea europeană”, în care Adrian Dinu Rachieru scrie, amplu, despre ,,Primul și ultimul Marino”. În același număr Alex. Ștefănescu se oprește asupra cărții ,,Maestrul Ion Irimescu. Muntele la apus” de Doina Cernica. ,,În extremitatea nordică a țării, la Suceava, povestește cunoscutul istoric literar, originar tot de pe meleagurile noastre, trăiește și scrie Doina Cernica, o scriitoare talentată deghizată de o viață întreagă în ziaristă”, încheindu-și impresiile de lectură în maniera sa surâzător-personală: ,,Este foarte încurajator să știi că există, fie și în îndepărtata (de București) Suceava, oameni ca Doina Cernica. Ca să fii remarcat și prețuit de ea, merită să te străduiești să realizezi o operă”. (D.C.)