Gura bate reciprocal

Vă dați domniile voastre seama, căliți și păcăliți concetățeni, ce plictisitoare ar fi trăirea noastră fără un băgăreț de calibru? Care să stea la prerogativele sale, cât îi e plăpumioara? Vă puteți închipui ce lipsită de gust ar fi existența pe care o par-curgem ba târâș, ba grăpiș, fără un neobosit de anvergură?

 

Care să nu vâjâie ca un reactor cu ardeiul (fost emblemă electorală) înfipt în eșapament? Vă țin curelele să vă imaginați cât de searbede ni s-ar scurge serile fără un guraliv de esență tare? Care să nu le știe pe toate, să nu le întoarcă pe dos pe toate și să nu le lase atârnate pe toate? Care să fie de acord și joi cu ce i-a scăpat în pronunție marți? Aveți iarăși domniile voastre forța să bănuiți cam cum ar arăta o cavitate bucală ferecată, din care n-ar da buzna multe degeaba și destule zadarnic? Sunteți capabili să suportați trei zile fără o gâlceavă și-o săptămână fără un scandal? Puteți gusta farmecul vieții noastre de circ fără un scamator care să nu-și pipăie așii din mânecă și pompa cu flit din turul pantalonilor? Care să nu dețină absolut toate adevărurile absolute în buzunarul vestei și să nu-și fardeze gogonatele cu iuțeala sa de gură, amăgindu-se că noi suntem cu nebăgarea de seamă? Dar curajul să vă puneți asemenea întrebări (cu răspuns plătit de ne usucă) îl aveți? Vă ajunge imaginația să intuiți ce seacă ar fi o țară nebinecuvântată cu un șef foarte jucător?