În seria manifestărilor culturale organizate sub genericul „Zilele Bibliotecii Municipale «George Bodea»”, desfăşurate în perioada 13–20 iulie 2026, ziua de vineri, 17 iulie, a fost dedicată poeziei şi artelor plastice, prin vernisajul expoziţiei de pictură şi lansarea volumului de versuri „Un vis zburând prin anotimpuri”, semnat de poeta şi pictoriţa suceveană Graţiela Cristina Herghelegiu.
Evenimentul, găzduit de Sala „Valentina Vranău” a Bibliotecii Municipale „George Bodea”, s-a desfăşurat într-o atmosferă de sensibilitate artistică, reunind iubitori ai literaturii şi ai artelor plastice, scriitori, oameni de cultură şi numeroşi cititori veniţi să împărtăşească emoţia unei întâlniri în care poezia şi culoarea aveau să se completeze armonios.
Manifestarea a debutat sub semnul muzicii, printr-un moment artistic susţinut la orgă de tânărul interpret Edward Corjin, elev al Şcolii gimnaziale „George Voievidca” din Câmpulung Moldovenesc. Preluând, simbolic, mesajul acestuia, moderatoarea întâlnirii, prof. Nicoleta Bogoş, managerul Bibliotecii Municipale „George Bodea”, a dedicat recitalul autoarei şi „onorantului public”, deschizând astfel, într-o notă de eleganţă şi căldură sufletească, una dintre cele mai aşteptate manifestări ale săptămânii aniversare.
Adresându-se apoi Graţielei Cristina Herghelegiu, Nicoleta Bogoş i-a mulţumit pentru că a ales să-şi lanseze cel mai recent volum în cadrul Zilelor Bibliotecii, apreciind acest gest drept o onoare pentru instituţie şi pentru publicul câmpulungean. Privind apoi către tablourile expuse, managerul bibliotecii a remarcat că fiecare dintre acestea pare să se nască din universul poetic al autoarei, pictura şi poezia devenind două forme complementare ale aceleiaşi sensibilităţi creatoare. Iar referindu-se la volumul „Un vis zburând prin anotimpuri”, Nicoleta Bogoş a subliniat că versurile, scrise cu sensibilitate, dăruire şi bucuria sinceră a creaţiei, îi invită pe cititori într-o călătorie lirică prin anotimpurile sufletului. Totodată, directoarea a adresat mulţumiri celor care au acceptat să prezinte cartea, apreciind prezenţa lor drept un gest de susţinere şi încurajare a demersului literar al autoarei.
Invitată să prezinte volumul, prof. dr. Luminiţa Reveica Ţaran a mărturisit că se simte onorată de faptul că a avut privilegiul de a citi manuscrisul înainte de apariţia editorială şi de a semna prefaţa cărţii. În opinia sa, universul liric al Graţielei Cristina Herghelegiu s-a aşezat în suflet asemenea unei picturi, în-tr-o armonie deplină între culoare şi cuvânt, între imagine şi trăire.
Pornind de la această idee, exegetul literar a subliniat că, în paginile volumului „Un vis zburând prin anotimpuri”, poezia pare să picteze, iar pictura capătă glas prin forţa sugestivă a cuvântului. Pentru a sintetiza esenţa cărţii, Luminiţa Reveica Ţaran a evocat inspirat versurile lui Nichita Stănescu – „Mai lasă-mă un minut, mai lasă-mă o secundă… un anotimp, un an, un timp” –, apreciind că întregul volum reprezintă, în fond, o meditaţie lirică asupra timpului trăit şi interiorizat de poetă.
Un timp aparte însă, construit într-o ordine simbolică, în care călătoria începe cu iarna şi se împlineşte, treptat, în lumina celorlalte anotimpuri. În această succesiune, experienţele de viaţă se transformă în cântecul sufletului, iar poeta îşi invită cititorii să devină, asemenea ei, culegători ai roadelor şi ai viselor care îşi caută necontenit zborul.
Analiza sa a evidenţiat şi dimensiunea profund optimistă a volumului. Chiar şi atunci când tristeţea îşi face simţită prezenţa, aceasta este învăluită într-o lumină calmă, iar pastelurile lirice sunt animate de bucuria de a trăi. Graţiela Cristina Herghelegiu se identifică, pe rând, cu toate anotimpurile, devenind frunză, iarbă, zi de august, vânt sau cântec, într-o permanentă comuniune cu natura şi cu propriul univers interior.
În lectura Luminiţei Reveica Ţaran, volumul se conturează ca o autentică odă închinată vieţii. Iarba creşte la lumina sufletului, frunza cade pentru a face loc unui nou mugur, iar ploaia nu este semnul tristeţii, ci al purificării şi al binecuvântării. De aceea, cartea devine un adevărat refugiu spiritual, un loc al regăsirii de sine, unde viaţa şi moartea nu se opun, ci coexistă firesc, ca două feţe ale aceleiaşi existenţe.
O perspectivă complementară asupra volumului a oferit prof. Traian Nistiriuc Ivanciu, care a abordat creaţia Graţielei Cristina Herghelegiu dintr-o riguroasă perspectivă literară şi stilistică, evidenţiind atât arhitectura prozodică a versurilor, cât şi bogăţia mijloacelor artistice utilizate de autoare.
Acesta a remarcat că prima parte a volumului este construită preponderent pe ritmul iambic, apropiat de muzicalitatea poeziei lui George Coşbuc, în timp ce partea a doua valorifică mai mult pe ritmul trohaic, specific liricii populare şi întâlnit frecvent în creaţia lui Vasile Alecsandri. Totodată, a apreciat că specia lirică predominantă este pastelul, prin intermediul căruia poeta îşi exprimă sensibilitatea şi comuniunea profundă cu natura.
Referindu-se la expresivitatea discursului poetic, Traian Nistiriuc Ivanciu a evidenţiat prezenţa constantă a unui subtil dualism între tristeţe şi bucurie, două stări sufleteşti care se întrepătrund firesc de-a lungul întregului volum. Dintre figurile de stil, epitetul ocupă locul central, conferind versurilor plasticitate şi expresivitate, fiind urmat de personificări inspirate – precum „vântul ne vorbeşte” sau „salcia se joacă” –, în timp ce metaforele, deşi mai puţine, impresionează prin originalitate şi forţă sugestivă.
Un aspect asupra căruia profesorul a insistat în mod deosebit a fost modul în care autoarea reinterpretează simbolistica anotimpurilor. Spre deosebire de iernile lui Vasile Alecsandri, dominate adesea de asprime şi solemnitate, iarna Graţielei Cristina Herghelegiu este una luminoasă, plină de căldură sufletească şi de bucuria renaşterii interioare.
În cuvântul pe care am avut onoarea să-l susţin cu prilejul lansării volumului, am încercat să evidenţiez dimensiunea simbolică a poeziei Graţielei Cristina Herghelegiu, apreciind că cele patru anotimpuri nu reprezintă doar etapele ciclului naturii, ci şi vârstele sufletului omenesc.
Am arătat că poeta nu prezintă natura din exterior, ci o trăieşte şi se lasă locuită de ea. În lectura mea, iarna devine anotimpul purităţii şi al memoriei, primăvara simbolizează renaşterea şi speranţa, vara exprimă deplinătatea vieţii, iar toamna nu este anotimpul sfârşitului, ci al înţelepciunii şi al unei linişti dobândite prin experienţă. Din această perspectivă, volumul se conturează ca o meditaţie lirică asupra existenţei, în care fiecare anotimp reflectă o stare a sufletului şi o etapă a devenirii omului.
Totodată, am subliniat armonia dintre cele două vocaţii artistice ale autoarei – poeta şi pictoriţa –, observând că imaginile plastice se regăsesc firesc în ţesătura versurilor, iar poezia pare, la rândul ei, să picteze prin cuvinte. Am apreciat că forţa liricii Graţielei Cristina Herghelegiu nu stă în artificiul expresiei, ci în limpezimea şi sinceritatea trăirii, calităţi care îi conferă autenticitate şi o apropie de cititori, indiferent de vârstă.
În încheiere, am împărtăşit celor prezenţi o observaţie care mi s-a conturat pe măsură ce am citit volumul şi pe care am numit-o „poetica luminii”. Am remarcat că lumina însoţeşte fiecare anotimp într-o ipostază proprie – albă iarna, verde şi roz primăvara, aurie vara şi arămie toamna –, devenind un simbol al speranţei, al purificării şi al renaşterii interioare. Din această perspectivă, am apreciat că titlul „Un vis zburând prin anotimpuri” depăşeşte semnificaţia unui simplu parcurs prin ciclul naturii, sugerând, de fapt, călătoria sufletului omenesc prin propriile sale experienţe şi transformări.
Manifestarea a continuat cu intervenţii din partea celor prezenţi în sală, care au ţinut să o felicite pe autoare şi să împărtăşească propriile impresii despre universul liric al volumului. Profesoara şi scriitoarea Alina Andruhovici Lucău a apreciat că, asemenea succesiunii anotimpurilor, fiecare dintre noi parcurge propria călătorie prin viaţă, iar poezia şi cartea, în general, trebuie să ne rămână prieteni de nădejde, deoarece ne oferă bucurie, înţelepciune şi răgazul necesar pentru a evada, fie şi pentru câteva clipe, din tumultul cotidian.
Atmosfera deosebită a întâlnirii a fost întregită de momentele artistice dedicate creaţiei Graţielei Cristina Herghelegiu. Ec. Mariana Ruşcăreanu, cunoscută pentru activitatea sa de voluntariat desfăşurată în cadrul Bibliotecii Municipale „George Bodea”, unde coordonează cursuri de limba engleză pentru copii, a recitat cu sensibilitate poeziile „Inocenţa”, „Fluturaş de vară” şi „Îngheţata”. La rândul său, prof. Zinaiulia Cucoş a dat glas poeziilor „Mama” şi „Femeie, mamă şi iubită”, iar poeta Gabriela Braha Strugaru a recitat poezia „Gânduri şoptite”, din volumul omonim al autoarei, oferind apoi publicului şi propria creaţie, „Ce sunt”, dedicată Graţielei Cristina Herghelegiu.
Întreaga manifestare a fost armonios întregită de momentele muzicale susţinute la orgă de tânărul Edward Corjin, care a interpretat cunoscute melodii din repertoriul românesc şi internaţional, precum şi de recitalul susţinut de prof. Felicia Oblesniuc, care a oferit publicului o priceasnă şi un cântec din repertoriul popular românesc. Cu acelaşi prilej, Biblioteca Municipală „George Bodea” a răsplătit fidelitatea unui grup de preşcolari de la o grădiniţă din municipiu, distinşi pentru dragostea lor timpurie faţă de carte şi pentru frecventarea activităţilor bibliotecii. Au fost premiaţi : Măgurean Simona – 5 ani, Iancu Dragoş Nicolae – 5 ani, îndrumaţi de prof. Iulieta Bradu, de la GPP „Căsuţa piticilor”.
În încheierea manifestării a luat cuvântul maica stavroforă dr. Gabriela Platon, cea de-a doua stareţă a Mănăstirii Voroneţ, personalitate pe care atât Biblioteca Municipală „George Bodea”, cât şi Cenaclul literar „Ţara de Sus” au aşezat-o, simbolic, sub semnul înaltei misiuni de ambasador cultural. Mulţumind lui Dumnezeu pentru bucuria de a fi prezentă la acest eveniment, maica Gabriela Platon a mărturisit că se simte de fiecare dată „înfiată” de această bibliotecă şi revine cu drag ori de câte ori este invitată la manifestările sale. Într-un emoţionant cuvânt de încheiere, a vorbit despre harul scriitorilor şi al poeţilor de a da sens şi frumuseţe cuvintelor, apreciind că fiecare om primeşte un dar de la Dumnezeu, însă creatorii de literatură par să aibă „o coardă în plus”, asemenea unei harpe capabile să atingă cele mai sensibile strune ale sufletului omenesc. Totodată, a adresat cuvinte de preţuire celor care slujesc cultura prin munca lor de fiecare zi, evocând activitatea managerului Nicoleta Bogoş şi a întregii echipe a bibliotecii şi înălţând o rugăciune ca Dumnezeu şi Duhul Sfânt să le binecuvânteze şi să le întărească în această frumoasă misiune.
Mai mult decât o simplă lansare de carte, întâlnirea dedicată volumului „Un vis zburând prin anotimpuri” s-a transformat într-o veritabilă sărbătoare a poeziei, a artei şi a prieteniei spirituale. Prezenţa numeroasă a publicului, intervenţiile invitaţilor, momentele muzicale şi recitalurile de poezie au demonstrat că o carte continuă să aibă puterea de a aduna oamenii în jurul aceloraşi valori: frumosul, sensibilitatea şi bucuria comuniunii prin cultură.
Pentru câteva ceasuri, poezia a reuşit să încetinească ritmul cotidian şi să aşeze în sufletele celor prezenţi liniştea pe care numai întâlnirea sinceră cu arta o poate dărui. Iar dacă, la plecare, fiecare dintre participanţi a luat cu sine nu doar un volum cu autograf, ci şi dorinţa de a privi cu mai multă atenţie frumuseţea discretă a anotimpurilor şi poezia ascunsă în lucrurile simple, atunci înseamnă că menirea acestei întâlniri culturale a fost pe deplin împlinită. Pentru că atunci când în jurul unei cărţi se întâlnesc talentul, sinceritatea şi dragostea pentru cultură, poezia îşi găseşte întotdeauna drumul către inimile cititorilor. Iar Biblioteca Municipală „George Bodea”, prin astfel de manifestări, confirmă încă o dată că rămâne nu numai un loc al cărţilor, ci şi un spaţiu viu al dialogului, al întâlnirilor memorabile şi al spiritului creator care continuă să însufleţească viaţa culturală a Câmpulungului Moldovenesc.
VASILE AIOANEI
Comentarii