Din monografia Fondului Bisericesc din Bucovina, autor ing. Ștefan Gîrbu, editată în 1937, rezultă că în anul 1910 în Bucovina existau 30 de C.F.F. (căi ferate forestiere), Moldovița având o lungime de 50 km de linie. Între anii 1970 – 1998, linia existentă a fost extinsă, ajungându-se la 70 km.
În perioada 1996 – 1998, liniile adiacente axei centrale, Secrieș, Racovei, Dubul, Pal-tin, Rădvan au fost dezafectate, rămânând linia Moldovița – Roșoșa, pe 26 km. În anul 2003, sub semnătura domnu-lui Gavril Mîrza, președintele Consiliului Județean Suceava, a fost emisă o autorizație de dezafectare temporară a liniei CFF pe porțiunea km 16 – pâ-nă la km 24 Roșoșa, motivat de faptul că, urmare a dobo-râturilor de vânt din martie 2002, în bazinul Roșoșa tre-buiau exploatați în regim de urgență arborii căzuți, în volum de 90.000 mc. Autorizația de dezafectare temporară a tronsonului de cale ferată îngustă pe porțiu-nea km 18 – 24 a fost emisă cu mențiunea expresă ca, după exploatarea lemnului, să fie remontată pe cheltuiala R.N.P., fapt ce nu s-a mai realizat. În mai multe ședințe ale Consiliului Local Moldo-vița a fost pusă în discuție reabilitarea liniei CFF de care aminteam mai sus, având în vedere și solicitarea S.C. „Ca-lea Ferată Îngustă” S.R.L. Crișcior (Hunedoara), admi-nistrator Georg Hochevar, însă nu s-a ajuns la un punct de vedere comun. Problema de fond care s-a pus a fost și este aceea dacă repararea, respec-tiv punerea în funcțiune a li-niei CFF ar periclita moder-nizarea drumului județean 176 A, Vama – Argel, de la po-zițiile kilometrice 22, 32 Ar-gel. Această problemă tehnică este de competența exclusivă a specialiștilor din cadrul Di-recției tehnice a Consiliului Județean. În acest sens, am dori ca o echipă de specialiști să se deplaseze la fața locului, unde, împreună cu autoritățile locale și S.C. „Calea ferată Îngustă” S.R.L. Crișcior, care s-a oferit a repune în circulație linia ferată pe cont propriu, să analizeze și să decidă. Dru-mul județean, intrat deja în modernizare, și linia ferată îngustă pot coexista, așa cum de altfel coexistă drumul jude-țean cu calea ferată pe tron-sonul Vama – Vatra Moldoviței și a căror modernizare nu a afectat cu nimic buna des-fășurare a traficului. Din punct de vedere isto-ric, linia ferată îngustă, singura din Bucovina care a mai ră-mas, reprezintă un obiect de patrimoniu și nu trebuie dis-trus, având în vedere că ulti-mul tronson de cale ferată (4 km) a fost construit în 1906, deci cu peste 100 de ani în urmă; și ar fi păcat să distru-gem un asemenea bun. Fiind evidențiată în mai multe albu-me, turiști organizați în gru-puri și individual din mai multe țări europene, în special din Marea Britanie și Germa-nia, dar și din îndepărtata Japonie, vin în Moldovița și se interesează de existența liniei pe care circulă mocănița. În 1994 s-a făcut o mare eroare judiciară când prin H.G. nr. 15/1994 liniile CFF au trecut cu titlu gratuit din administrarea întreprinde-rilor forestiere în administra-rea Regiei Naționale a Pă-durilor. Regimul juridic al acestor bunuri se prezintă astfel: linia ferată este activ, proprietatea RNP, și prin hotărâre a Consiliului de Ad-ministrație este casată încă din 1997 – 1998, rămânând doar valoarea reziduală (fier vechi șină); terenul de sub terasamentul căii ferate face parte din domeniul public și are același regim ca și dru-mul, conform Legii privind regimul public al proprietății publice și private; materialul rulant – locomotiva, vagoane – a rămas în proprietatea S.C. „Rafor” Câmpulung Moldovenesc, societate în procedură de lichidare judiciară, iar, prin licitație publică, cele două locomotive cu aburi, Krauss, pe 3 osii, și Reșița, pe 4 osii, au fost adjudecate de S.C. Holz Company S.R.L. Vișeu de Sus, care mai deține și în prezent clădirile și materialul rulant ce a mai rămas din CFF Mol-dovița. S.C. „Calea ferată În-gustă” S.R.L. Crișcior a adus, în locație, la Moldovița, o lo-comotivă cu aburi, două va-goane clasă călători și a reabilitat 4 km de cale ferată, având buna intenție de a repara și condiționa calea ferată în condițiile în care găsește în-țelegere din partea Consiliului Local Moldovița și Județean Suceava. Punerea în circulație a tre-nulețului cu mocănița în Mol-dovița ar reprezenta cu ade-vărat un punct de atracție, o relansare a turismului în zo-nă, ceea ce ar aduce un profit proprietarilor de pensiuni (și nu numai lor) din această parte a Bucovinei. Pentru rezolvarea acestei situații este nevoie de inițierea unei hotărâri de guvern în vederea preluării gratuite a tronsonului de cale ferată îngustă și amenajarea acestuia în scopuri turistice de agrement, ecumenic și sil-vocultural, mai ales că în zonă există cabane speciale, in-clusiv fostul ocol silvic Argel, locație la care venea fiul îm-păratului Franz Iosif la vâ-nătoare. În speranța că vom găsi înțelegere la noua con-ducere a Consiliului Județean Suceava, vă mulțumim și aș-teptăm un răspuns punctual. ALEXANDRU CRĂIUȚU AUREL BOȘUTAR Moldovița
Comentarii