Din cauza tulburărilor de ritm cardiac, mai multe decese subite, acasă sau la serviciu

Șeful Secției Cardiologie de la Spitalul Județean Suceava, dr. Mihai Crețeanu, a declarat ieri că 49% din aparatura existentă pe secție este defectă în prezent, iar electrocardiografele sunt vechi de 13-15 ani, fiind „uzate moral și fizic”, ele fiind garantate doar pentru 3 ani de funcționare. De pildă, aparatul pentru efectuarea testelor de efort se află de un an de zile, pentru reparații, la Cluj, la firma care asigură service-ul. Dr. Crețeanu spune că, din cauza acestei situații, există riscul ca diagnosticele să fie ambigue, din acest motiv unii bolnavi fiind îndrumați către spitale din centre universitare. Cu toate dificultățile acestea, dr. Crețeanu afirmă că „n-au murit bolnavi pe secții din cauză că n-am putut interveni”, și asta datorită eficienței tratamentului cu trombolitice, „care scoate bolnavul din starea critică” .

 

Potrivit datelor furnizate de șeful Cardiologiei sucevene, la nivelul spitalului sunt cam 150 cazuri de infarct pe an, o cifră constantă în ultimii ani, care însă nu e mai mare ca media pe țară. Lunar sunt 200 de internări la Cardiologie și 400 consultații „interdisciplinare”. Dr. Mihai Crețeanu spune că încă sunt destule decese subite, întâmplate acasă și la serviciu: „Mor foar-te mult din cauza tulburărilor de ritm, nediagnosticate de nimeni, din cauza unor ac-cidente cardiace de tip acut (infarct), din cauza modului deficitar de supraveghere în teritoriu a bolilor cardiovas-culare. Înainte, pe timpul lui Ceaușescu, exista o modali-tate mai bună de supraveghere a tuturor bolnavilor la nivelul dispensarelor și nu existau atâtea surprize. Jumătate din bolnavi ajung în stare gravă la spital din cauză că nu mai trec pe la medicii de familie, care nu fac față la toți bolnavii. Medicul de familie desfășoară o activitate care îl deprofesio-nalizază. Este omul din tran-șee, care nu are toate dreptu-rile. El nu are dreptul să pre-scrie un medicament fără con-sultul specialistului, CAS îl ia la întrebări și îi dă amendă”. A crescut și numărul cazu-rilor de bolnavi cu recoman-dări pentru intervenții chirur-gicale la inimă, dar nu din cauză că a crescut numărul bolnavilor, ci pentru că „am reușit să le diagnosticăm mai corect, utilizând criterii de diagnostic din ghidurile me-dicale”. Aceste cazuri sunt îndreptate spre cele 7 centre universitare în care se efec-tuează astfel de intervenții, pe vase și pe cord. „Ar trebui mult mai multe centre de chirurgie cardiovasculară. Noi, la nivelul Sucevei nu avem cum să trimitem în două ore bolnavii în centrele respective, nu avem condiții, trec două ore doar până îl punem pe Salvare. Pentru Suceava ar fi benefic dacă am avea o unitate mobilă coro-nariană, care înseamnă o salvare dotată cu aparatură, și un laborator în ambulatoriu, ca să nu mai cerem aprobări”, a precizat dr. Crețeanu. Pe 4 mai se marchează, în fiecare an, Ziua Națională a Inimii. Specialiștii estimează că, până în 2020, bolile car-diovasculare vor fi răspun-zătoare de aproximativ 25 milioane de decese anual, iar bolile coronariene vor sur-clasa bolile infecțioase, deve-nind cauza numărul 1 de mor-talitate și morbiditate. Dr. Crețeanu spune că pe primul loc la factorii de risc care favorizează apariția acestor boli este stresul existenței zilnice, lipsa locurilor de muncă, plecarea în străină-tate, suprasolicitarea la ser-viciu, salariile mici, apoi con-sumul de alimente grase, fu-matul și consumul de alcool.