Strategie pentru îndepărtarea sărăciei din Regiunea de Nord-Est

Regiunea de Nord-Est este cea mai săracă din România, cu toate că este prima din cele opt regiuni de dezvoltare în privința teritoriului și populației. Cauza situării pe ultimul loc după produsul intern brut regional pe cap de locuitor este nivelul scăzut al productivității și al infrastructurii fizice și de utilități, din punct de vedere cantitativ și calitativ. La aceasta se adaugă și un nivel înalt al ratei șomajului, pe orizonturi largi de timp. Această realitate dură a determinat Agenția pentru Dezvoltare Regională să elaboreze, în parteneriat cu cele 6 consilii județene din Regiunea de Nord-Est, o Strategie de dezvoltare regională pentru 2007-2013. S-a ales această perioadă de programare, deoarece toate fondurile structurale care vor veni începând cu 1 ianuarie 2007 au fost gândite exact pentru acest interval de timp. La nivelul Regiunii de Nord-Est s-au desfășurat întâlniri de lucru cu autoritățile locale, cu agenți economici, cu societatea civilă, care să creeze bazele unei discuții pentru fundamentarea acestei strategii de dezvoltare.

 

„În urma acestor consultări – ne spunea dl CĂTĂLIN NECHIFOR, director în cadrul Consiliului Județean Suceava – a fost elaborat un document amplu, care cuprinde liniile directoare ale dezvoltării pe care ne-o dorim pentru regiunea noastră, în perioada 2007-2013, dar și instrumentele și măsurile care pot să ajute ca aceste obiective să fie îndeplinite. La întâlnirile regionale pe grupuri de lucru s-au stabilit câteva tematici importante pentru Regiunea de Nord-Est, între care • dezvoltarea infrastructurii și protecția mediului • dezvoltarea mediului de afaceri • dezvoltarea turismului • dezvoltarea resurselor umane și a resurselor sociale • agricultura și dezvoltarea rurală. Ca obiectiv general al Strate-giei Regionale Nord-Est pe perioada 2007-2013 s-a stabilit să fie reducerea decalajului existent față de regiunile dezvoltate ale României, prin creșterea gradului de competitivitate și atractivitate regională”. De ce s-a stabilit un asemenea obiectiv? „Pentru că Regiunea de Nord-Est este cea mai săracă din România. Suntem în fața unei realități destul de grave: avem o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori și avem în același timp o rată a șomajului importantă și un produs intern brut regional pe cap de locuitor destul de scăzut, situându-ne pe ultimul loc pe țară în ceea ce privește dezvoltarea regiunii”. Ca o măsură importantă de contrabalansare a acestui decalaj a fost stabilită competitivitatea. Pentru că piața globală, la care suntem și noi aliniați, fie că vrem, fie că nu vrem, este o piață foarte dură. Doar cei care sunt competitivi pot rămâne pe o pia-ță internațională globală. De aceea a fost ales acest obiectiv – competitivitatea – pentru a aduce Regiunea de Nord-Est într-o etapă superioară de dezvoltare. Dar și atractivitatea este un atu pentru Regiunea de Nord-Est, care oferă foarte multe avantaje pentru posibilii investitori • un cadru natural deosebit, pitoresc • atracții turistice – religioase, culturale, arhitectonice, cultura-le -, care pot conduce la o mai bună promovare a turismului în regiune • resursele minerale, ca-re se găsesc din abundență • forța de muncă calificată și plă-tită mai puțin, în comparație cu alte regiuni din România. Aceste elemente pot conduce într-adevăr la o dezvoltare durabilă a regiunii, dat fiind faptul că există un număr important de investitori care aș-teaptă ca România să fie parte integrantă a Uniunii Europene, începând cu anul viitor, și care vor veni cu siguranță și în a-ceastă parte a țării, își exprima încrederea dl Cătălin Nechifor. Există, de altfel, tendința de a muta investiții din partea occidentală a Europei către țările membre noi ale UE, inclusiv către Bulgaria și România, din ianuarie 2007. Iar factorii cu răspunderi în domeniu din județul nostru și din celelalte județe componen-te ale Regiunii își concentrează eforturile pentru a găsi acei investitori și a-i determina să realizeze investiții în această regiune. Un exemplu în acest sens îl constituie cel de-al trei-lea Forum Regional de In-vestiții, care a avut loc la Pia-tra Neamț, la începutul acestei luni. Ediția de anul viitor se va desfășura, evident, în alți termeni, pentru că România va fi țară europeană. Pe de altă parte, sunt câteva obiective care deja s-au finalizat cu fonduri europene • Parcul Industrial Hemeiuș din județul Bacău • Tehnopolisul din Iași • Incubatorul de Afaceri din județul Botoșani • Centrul Economic „Bucovina” din județul nostru. Aceste investiții pe care administrația publică le-a făcut în cele 4 județe cu fonduri europene, prin Programul PHARE –CES, sunt realizate tocmai cu scopul de a atrage investitori către zona noastră. Și sunt făcute după o analiză aprofundată privind necesitatea, funcționalitatea și atractivitatea lor, știut fiind faptul că Uniunea Europeană solicită informații foarte exacte, înainte de a porni o investiție de anvergura unui centru economic sau a unui parc industrial. „Noi sperăm ca aceste îmbunătățiri pe care le-am făcut în administrația publică să fie într-adevăr un motor al dezvoltării regionale. Sperăm, totodată, ca, după deschiderea Centrului economic de la Suceava, să avem cât mai mulți investitori care să închirieze spații, să desfășoare activități comerciale sau productive în acest centru” – spunea dl director Cătălin Nechifor. Dar, fiind vorba de o strategie, să aflăm care sunt măsurile stabilite pentru realizarea ei în practică • modernizarea infrastructurii locale și regionale de transport rutier, feroviar, precum și a celei aeroportuare, care se încadrează în prima prioritate, cea privind infrastructura și mediul. Pentru că Regiunea de Nord-Est nu are o rețea de transport rutier și feroviar bine dezvoltată. S-au făcut investiții în urmă cu mulți ani, dar ceea ce s-a făcut nu răspunde nevoilor unei dezvoltări economice și sociale moderne. Sunt în curs de realizare câteva mari axe rutiere, cu fonduri naționale și europene, însă investițiile importante vor veni începând cu 2007, prin fondurile structurale. Mediul înconjurător este, de asemenea, o componentă foarte importantă, pentru că se vede ce se întâmplă pe plan global, existând foarte multe zone în care efectele nocive asupra mediului se simt din plin. De aceea, prin strategie se încearcă să fim feriți de acele investiții sau activități umane care produc noxe, poluări accidentale. De fapt România este țară semnatară a protocolului de la Kyoto, asumându-și un rol important în privința protejării mediului. Pentru că nici noi nu suntem feriți de violente fenomene naturale, simțind din plin efectele inundațiilor catastrofale din ultimii 2-3 ani, în mai toate zonele țării. De aceea trebuie să existe o viziune mult mai clară asupra mediului și să fie protejată această resursă vitală pentru viața umană, existând preocupare și pentru găsirea unor surse energetice nepoluante. Și Comisia Europeană a recomandat găsirea de surse verzi de energie, pentru că fenomenul încălzirii globale începe să ne afecteze din ce în ce mai mult. În Regiunea de Nord-Est, mai ales în zona montană, se pot monta centrale eoliene, care să folosească puterea vântului pentru a produce energie verde, curată. Însă, în ceea ce privește protecția mediu-lui, Regiunea stă foarte rău în privința gropilor de gunoi. Ase-menea gropi există în toate județele regiunii, dar nu sunt ecologice. Există și un plan de închidere a acestora, în perioa-da 2010-2013. Aceasta obligă la găsirea locurilor și a finanță-rilor care să asigure execuția acestor proiecte înainte de închiderea gropilor existente. Pentru județul Suceava, strate-gia prevede construirea a două gropi de gunoi ecologice, una în zona de câmpie-deal, iar cea-laltă zona montană, care să deservească întreaga populație a județului. Și la cea de a doua prioritate – sprijinirea afacerilor –, s-au identificat câteva măsuri, printre care • sprijinirea înființării de societăți care să ofere servicii de consultanță pentru întreprinderi. Aceasta, de-oarece economia regională stă mai puțin bine în privința ser-viciilor pe care le oferă agenții economici. Ponderea mare în produsul regional o au în continuare agricultura și producția, serviciile având un nivel destul de scăzut. Asta, în timp ce serviciile, în țările occidentale, au o pondere importantă în produsul național brut, de circa 50-60 la sută • cercetare, dezvoltare, inovare și dezvoltare tehnologică • sprijinirea creării de noi întreprinderi care să activeze în domenii moderne, inovatoare, domenii în care piața încă nu oferă suficient echilibru. Prin cea de a treia prioritate – turismul –, se propune promovarea potențialului și patrimoniul turistic al regiunii, deoarece există numeroase atracții turistice care nu sunt puse în valoare la capacitatea lor. În acest sens, strategia include o măsură care să permită accesul la finanțări europene neram-bursabile pentru firmele care doresc să realizeze investiții în structuri de cazare, spații pentru alimentație publică și în activități conexe turismului. Pentru că, uneori, turismul este înțeles numai ca activitate de cazare și restaurant, cu toate că cei care vin ca turiști vor ceva mai mult de-atât. Ei vor să-și petreacă vacanța într-un cadru plăcut, să beneficieze de cât mai multe servicii turistice. Și dezvoltarea rurală este o prioritate a Regiunii de Nord-Est, deoarece agricultura are o pondere însemnată în economia ei, populația ocupată în agricultură ajungând la circa 50 la sută din total. De aceea, dl director Cătălin Nechifor arăta că există preocupare pentru găsirea metodelor și stabilirea măsurilor care să ducă la o dezvoltare rurală adevărată. Câțiva pași importanți s-au făcut deja, având experiența pozitivă cu Programul SAPARD, numai în județul Suceava existând 53 de proiecte pentru dezvoltare rurală, având ca obiective construirea de drumuri, realizarea de aducțiuni de apă, de canalizări. Acestea nu sunt însă suficiente, și trebuie ca administrațiile publice locale să fie preocupate de atragerea de fonduri europene structurale, care să fie folosite pentru o viață mai bună la sate. O altă componentă a dezvoltării rurale o constituie sprijinirea fermierilor și agenților economici din zona rurală pentru a putea desfășura activități economice competitive pe piața europeană. Sunt investiții care s-au materializat deja și în județul Suceava, și în Regiunea de Nord-Est, insuficiente însă în comparație cu potențialul existent în piața agricolă. Ultima prioritate – dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale – este foarte importantă pentru Regiunea de Nord-Est. Pentru că investitorii vin aici pentru afaceri, pentru a câștiga bani. Dar, existența unui număr important de universități – la Iași, Bacău, Suceava -, de facultăți sau filiale ale unor facultăți de la nivel național, în mai toate județele regiunii, faptul că avem un învățământ tehnic care formează într-o oarecare măsură profesioniști în diverse meserii constituie un avantaj important pentru început. Totuși, până acum, nu numai în regiune, ci și în țară, în general, nu s-a reușit să se facă o echilibrare a cererii de pe piața muncii cu oferta învățământului tehnic și a celui universitar. Și în acest domeniu vor trebui găsite finanțări pentru a putea dezvolta sisteme de învățământ care să răspundă mai bine și mai repede la schimbările de pe piața muncii. Pentru că, începând cu 2007, s-ar putea să mai avem un val de emigrare în țările occidentale a populației din regiune. Și, atunci, vor trebuie găsite metodele de a contra-balansa aceste pierderi de forță de muncă, printr-o mai bună perfecționare a celor care decid să rămână aici pentru a munci. În acest sens se au în vedere • sprijin pentru recalificare și reconversie profesională a populației ocupate sau care se află în șomaj • cursuri care să fie la dispoziția tuturor celor care doresc acest lucru, indiferent de vârstă. Prin toate aceste măsuri – concluziona dl director Cătălin Nechifor – se urmărește îndeplinirea obiectivului general al strategiei, și anume, reducerea decalajului existent față de regiunile dezvoltate ale României, prin creșterea gradului de competitivitate și atractivitate regională.