Ar fi o muncă extraordinară să cauți în colecția „Zori noi” din cei 37 de ani de apariție de câte ori apare numele Mănăstirii Putna. Doar numele, pomenit când perechea conducătoare ducea acolo vreo personalitate a lumii, căci despre mănăstire, despre valorile remarcabile adăpostite acolo, despre marile lucrări de restaurare,Citeşte

Se putea face, într-un județ cu atâta suprafață împădurită, exploatare intensivă a lem-nului. În zona Rădăuților, de exemplu, exista o unitate forestieră cu cinci sectoare de industrializare: una centrală, la Rădăuți, apoi la Sucevița, Vicovu de Jos, Putna și Falcău.   Majoritatea bărbaților din zonă lucrau la pădure, unii plecândCiteşte

Într-un județ cu mai bine de jumătate din suprafață ocupată de păduri, activitatea forestieră era considerabil dezvoltată. Exista tradiție, căci un om politic, având meseria de inginer silvic, președinte al Consiliului Județean, ajuns chiar ministru (și) al pădurilor, senatorul Gheorghe Flutur, bucovinean el însuși, recunoștea într-un interviu acordat subsemnatului, că,Citeşte

Până la urmă, jertfa miilor de deținuți politici care au fost siliți să lucreze la Canal a fost răsplătită, dacă se poate spune așa, de darea în funcțiune, peste ani și printr-un efort uriaș al întregii țări, a căii de comunicație care traversează Dobrogea, scurtând semnificativ drumul între Dunăre șiCiteşte

Primele imagini ale Sucevei de la înălțime le realiza prin anii 1973-1974 Dumitru Vințilă, fotoreporterul cotidianului local „Zori noi”.   „Am convins băieții de la AVIASAN Suceava să facă un zbor cu avionul lor peste Suceava pentru ca eu să fac fotografii de sus, din avion. Cu acel prilej amCiteşte

În scenariul pe care Emil Bodnăraș (căci ideea a fost a lui) și Gheorghe Gheorghiu Dej l-au pregătit pentru convingerea lui Nikita Hrușciov, aflat în vizită în România, ca Uniunea Sovietică să-și retragă trupele de ocupație din țară s-ar fi aflat și asigurarea că ne vom urma drumul pe careCiteşte

Primul tunel care, la Mestecăniș, „spărgea” muntele, deschizând drumul pe șine către Țara Dornelor și mai departe către Ardeal, era inaugurat de autoritățile imperiale austriece la 28 octombrie 1902.   Circulația din ce în ce mai intensă pe calea ferată care lega nordul provinciei, dar și bună parte din restulCiteşte

Greu de aflat rațiunile pentru care vânătoarea la care urma să fie invitat președintele Nichita Hrușciov al Uniunii Sovietice, care vizita România în a doua jumătate a deceniului al șaptelea din secolul trecut, se organiza în județul Bistrița-Năsăud, acolo unde s-a decis retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României.  Citeşte

În peisajul muzical românesc, rusoaica Marina Voica și-a construit o carieră strălucită, ea afirmându-se ca una dintre vedetele vremii sale.   Frumoasa „sovietică” a ales România ca spațiu de afirmare pentru talentul său, publicul românesc răsplătind-o cu aprecierea și aplauzele sale. Între orașele din țară în care simpatica rusoaică aCiteşte

Când este vorba de petrecere, românul nu se prea ascunde după gard, ci intră repede în joc. Iată o afirmație dezarmant de inocentă, coborând până aproape de truism, dacă n-ar înnobila-o atâtea situații în care, bizuindu-se pe ea până la urmă, organizatorii de întâmplări culturale se trezesc răsplătiți din plinCiteşte