A se reţine că torpilele lirice ale lui Nicolae Labiş au ca obiectiv pe „trântorii ascunşi după stindarde”, pe „făcătorii de comunism”, iar nu ideea de comunism în sine – care, luată generic, poate fi asociată cu Împărăţia pe care Însuşi Iisus Hristos căuta s-o vadă instaurată pe pământ „precumCiteşte

(Anul 1956 în viaţa şi activitatea poetului) Instinctiv, Nicolae Labiş nu putea manifesta un ataşament aşa de sincer avântat – cum ar rezulta din unele poezii (nu chiar puţine) din creaţia sa, scrise desigur în virtutea „comenzii sociale” (a se înţelege „presiunii politice”) – şi fatalmente necondiţionat faţă de realităţileCiteşte

Se împlineşte exact un secol şi jumătate de când la Mănăstirea Putna, în Bucovina (aflată atunci sub dominaţie austriacă), s-a desfăşurat unul dintre cele mai semnificative evenimente de factură nu numai spirituală, menite să sigileze pentru totdeauna conştiinţa unui neam decis să-şi contureze şi să-şi fortifice destinul întru eternitate. EramCiteşte

Mai întâi, fie-ne permis un apel la o succintă rememorare, ca, de pildă, Prima dată la Voroneţ. Am avut fericita şansă de a mă întâlni întâia oară cu această adevărată minune a lumii într-un mijloc de început de toamnă bucovineană a anului 1973, într-un grup de proaspeţi absolvenţi de universitate,Citeşte

Din străbuna noastră Basarabie, devenită acum, prin rotirea „planetelor” politiceşti, Republica Moldova, s-a ivit un monument bibliografic având un titlu în perfect acord cu înfăţişarea, dimensiunile, structura intrinsecă şi importanţa reală a lucrului în sine: ENCICLOPEDIA SCRIITO-RILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DE PRETUTINDENI (în propria lor viziune) – 1200 p., format academic,Citeşte

Este cunoscut faptul că primele noţiuni de teorie literară au fost formulate în cultura românească de către Sfântul Mitropolit al Moldovei Dosoftei, cel care stă şi la temelia poeziei noastre culte, nu numai prin tălmăcirea Psaltirii, „pre versuri tocmită”, dar şi prin câteva poeme privitoare la Cronologia domnilor Moldovei, fiind,Citeşte

Recent, părintele Costantin Necula, invitat al emisiunii „Universul credinţei”, difuzată matinal, sâmbăta, între orele 7 şi 9, pe TVR1, şi-a început periplul sucevean poposind la Casa Memorială „Nicolae Labiş” de la Mălini, împreună cu producătorul emisiunii, Andrei-Victor Dochia. Dincolo de satisfacţia spirituală pe care am încercat-o, mai ales emoţional, cuCiteşte

Despre descinderile şi poposirile lui George Enescu la Suceava şi Cernăuţi, care ne pare imposibil să nu fi existat, ne informează scrupulosul filolog Leca Morariu. Or mai fi făcut-o şi alţii, însă fişierul memoriei noastre nu cunoaşte astfel de înregistrări publicate pe undeva. În consecinţă, ne vedem constrânşi a neCiteşte

Iată un nume uitat care, cândva, a făcut, în felul său, carieră în viaţa spirituală a fostei reşedinţe voievodale a Moldovei, fiind considerat, la vremea lui, (nu numai) de „opinia publică” a târgului, drept poetul Sucevei (ocazional, ce-i drept), dispus să compună mai ales „ode”, pentru orice întâmplare cotidiană aCiteşte

Cu acte în regulă (cartea de imobil se păstrează în fondurile documentare de la Muzeul din Suceava) dramaturgul Ion Luca şi-a avut rezidenţa sigură în Vatra Dornei (str. Parcului, nr 35/37) cel mai târziu de la 1 septembrie 1940 şi până la sfârşitul vieţii (30 ianuarie 1972). Că se maiCiteşte