Nobleţea este o măreţie pentru om şi mai ales pentru omul duhovnicesc. Să nu vorbim cu asprime, pentru că asprimea împiedică Harul lui Dumnezeu. Să exploatăm timpul nostru, deoarece ne va părea rău pentru aceste clipe şi nu le vom mai găsi. Să rostim continuu Rugăciunea, ca să simţim dulceaţa dumnezeiescului Har. Nu discuţii, ca să pierdem zilele în zadar. Şi mai ales acum când ne împărtăşim regulat, trebuie să fim foarte atente. Să spunem: „Hristoase al meu, mâine Te voi primi înlăuntrul meu. Oare sunt vrednică?”. Şi să ne rugăm cu smerenie, cu zdrobire. Când preotul spune: „Să luăm aminte! Sfintele Sfinţilor”, vrea să spună că dacă vrea să se împărtăşească cineva, trebuie să fie sfânt. Dacă avem ceva cu vreo soră, dacă nu avem umilinţă şi pregătire, mai bine să nu ne împărtăşim, pentru că ce rost are să-L primim pe Hristos, dacă nu ne îngrijim să-L ţinem înlăuntrul nostru şi să simţim dumnezeiescul Har?
(Stareţa Macrina Vassopoulos, Cuvinte din inimă, Editura Evanghelismos, p. 91)
Comentarii