În urmă cu peste 400 de ani, în ziua de 2 iunie a anului 1622, când oraşul Suceava era ameninţat de invazia tătară, Sfântul Ioan cel Nou, Mare Mucenic al Bisericii lui Hristos, dovedea încă o dată dragostea pentru credincioşii acestor meleaguri săvârşind o minune care a rămas până astăzi scrisă în paginile istoriei. Ascultând rugăciunile credincioşilor mijlocite de Sfântul Ioan, Preamilostivul Dumnezeu a salvat oraşul, trimiţând o ploaie atât de aprigă, încât i-a silit pe tătari să renunţe la asediu.
Şi în acest an, Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, grabnic ajutător, mângâietor şi făcător de minuni, i-a binecuvântat pe toţi cei care i s-au închinat şi i-au adus prinos de dragoste şi mulţumire în cele patru zile prilejuite de manifestările dedicate celui numit „apărătorul şi sprijinitorul dreptei credinţe, ostaşul adevărat şi neînfricat al lui Hristos”. Prăznuirea sfântului ocrotitor a fost prilej de comuniune duhovnicească pentru credincioşii din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi nu numai. Patru ierarhi ai Bisericii noastre s-au aflat cu ocazia hramului la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” pentru a înălţa rugăciuni către Preamilostivul Dumnezeu şi către cel dintâi ocrotitor al Moldovei.
După închinarea la cinstitele moaşte, aşezate într-o raclă deosebită din lemn de stejar sculptat, într-un baldachin special împodobit sub teii din incinta ansamblului monastic, a fost săvârşită Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie pe un podium amenajat în apropierea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă” de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu Preasfinţitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, şi cu Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.
La ceas de sărbătoare pentru întreaga eparhie, răspunsurile liturgice au fost oferite de corala mixtă care îl are ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Ioan cel Nou, dirijată de pr. Ionuţ Lucian Tablan Popescu.
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, a evidenţiat modelul de credinţă, milostenie şi mărturisire al ocrotitorului Cetăţii Sucevei. Ierarhul a arătat că Sfântul Ioan cel Nou, deşi era negustor, şi-a pus întreaga agoniseală în slujba celor săraci şi nevoiaşi, împlinind poruncile iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele. Totodată, Înaltpreasfinţia Sa a subliniat statornicia sa în dreapta credinţă, mărturisită cu preţul vieţii în faţa prigonitorilor. Nu în ultimul rând, ierarhul i-a îndemnat pe credincioşi să urmeze pilda sfântului prin rugăciune stăruitoare, milostenie şi mărturisirea credinţei prin fapte, arătând că Sfântul Ioan cel Nou rămâne un grabnic mijlocitor înaintea lui Dumnezeu pentru toţi cei care îi cer ajutorul.
În continuare, gazda acestui eveniment care rememorează minunea petrecută în a doua zi a lui Cireşar pe care sfântul pomenit astăzi a săvârşit-o în anul 1622, când a apărat oraşul Suceava de năvălirea tătarilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic le-a mulţumit ierarhilor pentru prezenţă, soborului pentru împreuna slujire, corului şi părinţilor organizatori, „părintelui stareţ şi marelui eclasiarh al Catedralei Arhiepiscopale pentru frumoasa organizare; arhim. Valerian Radu s-a ocupat de buna rânduială a slujbelor, iar părintele stareţ arhim. Serafim Grigoraş de cele administrative pentru pregătirea unui astfel de moment”.
Întâistătătorul eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor a dat citire textului care sintetizează profunzimea acestei sărbători, Decalog la prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava text prin care se oglindesc „câteva dintre reperele vieţuirii duhovniceşti ale ocrotitorului acestor meleaguri, ce pot fi transpuse în viaţa lor de către cei ce îl cinstesc, pentru a se bucura împreună cu el în Împărăţia lui Dumnezeu”. Prin Decalogul bun de luat acasă, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic a arătat că sfinţenia se dobândeşte prin rugăciune sinceră, iubire jertfelnică şi încredinţarea deplină în voia lui Dumnezeu, iar suferinţa purtată cu nădejde poate deveni cale spre învierea lăuntrică. Totodată, ierarhul i-a îndemnat pe credincioşi să privească la viaţa şi jertfa Sfântului Ioan cel Nou ca la un model de fidelitate faţă de Hristos, făcând din propria existenţă o mărturie vie a Evangheliei şi cultivând dorul de desăvârşire şi comuniune cu Dumnezeu.
Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, prin a cărui viaţă pământească bineplăcută lui Dumnezeu şi sfârşit martiric s-a arătat a fi călăuzitor spre mântuire şi însoritor al sufletelor celor care i-au înălţat rugăciuni cu evlavie, aflându-şi astfel pacea şi mângâierea, a fost pomenit cu nemărginită bucurie la întoarcerea celei de-a doua file a lui Cireşar, în Cetatea Sucevei, la mănăstirea binecuvântată încă din secolul al XVI-lea cu prezenţa sfinţitoare a cinstitelor sale moaşte.
Acesta îi va aştepta pe pelerini şi în perioada 21-24 iunie, când se vor organiza evenimente dedicate pomenirii aducerii cinstitelor sale moaşte în Cetatea Sucevei.
IRINA URSACHI
Comentarii