Citizen C.

Aflăm că jurnalistul britanic Charlie Ottley, care a trecut, în documentara fugă mare și prin județul Suceava (găsindu-l inclusiv ca patrie a harbujilor fiindcă, în rapidă mișcare, n-a priceput că ce se vinde la poarta „fermei” poate fi marfă din piața angro), ne devine (con)cetățean român. Merite are (așa cum, dacă poftește, primește și un român care, conjunctural, slujește interese ale altor state), plus soție româncă și o adresă de Brașov, unde este brașovean de onoare. Așadar, până a deveni „de-al nostru”, avea merite de netăgăduit: că a realizat „marfă” pentru lume – documentare precum cele despre Carpații noștri și Dunărea noastră (de-acum și ale lui…), despre miresmele bucatelor românești (cum, mai înainte, cele columbiene). Uite că, și dintr-o astfel de sumară și grăbită prezentare, ar rezulta că cetățeanul C. este, venit din afară, un român vrednic, poate că este mai ceva ca mulți alții aflați dinăuntru. Inclusiv având răspunsuri la întrebări despre Dacia (nu, nu e vorba de autoturism!), despre răscoala din 1784, despre cel mai important poet român ori despre mâncărurile tradiționale românești (…cum se zice că se pun cetățenilor noi, probabil „încuietoare” pentru destui dintre cetățenii vechi, prin naștere). L-aș mai întreba: Cu cine votezi, române Ottley?
(Rândurile de mai sus m-au sensibilizat să mă gândesc și la concetățeanul C. britanic al lui Ottley cu casă la Viscri și cu alte proprietăți pe la noi…; cu care odinioară m-am intersectat la Hărman – tot în jud. Brașov!)