O nouă „aşezare de suflet” în tihna Chindiilor culturale de la Mănăstirea Moldoviţa a împodobit cea de-a douăzeci şi treia filă a lunii iulie, incinta ctitoriei rareşiene devenind gazda unui eveniment cultural, spiritual, duhovnicesc şi educaţional organizat la iniţiativa, cu binecuvântarea şi cu susţinerea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Întâlnirea a marcat împlinirea unui an de la cea dintâi ediţie organizată sub streaşina Mănăstirii Moldoviţa, invitatul special la acest ceas aniversar fiind domnul acad. Ioan-Aurel Pop, istoric şi profesor emerit, Preşedinte al Academiei Române (2018-2026), Director al Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca al Academiei Române.
În cuvântul de bun-venit, doamna prof. Daniela Ceredeev, inspector pentru disciplina religie în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava şi moderator al activităţii, i-a îndemnat pe cei prezenţi să adune, asemenea boabelor de ectenii într-un metanier, emoţiile binefăcătoare venite dinspre cultură, muzică, literatură şi artă, întâlnirea debutând prin rostirea împreună a Rugăciunii Domneşti.
Potrivit organizatorilor, alegerea invitatului ediţiei aniversare a fost inspirată de descrierea formulată de Bogdan Petriceicu Haşdeu, potrivit căruia istoricul trebuie să fie „român prin simţimânt” şi „om prin raţiune”, precum şi de îndemnul cuprins de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic în Decalog la Ziua Profesională a Istoricului: „Împărtăşeşte cunoaşterea cu generozitate, pentru a forma oameni responsabili şi conştienţi de identitatea lor, caută adevărul, cercetează-l cu răbdare, apără-l cu demnitate şi mărturiseşte-l fără teamă.”
Academicianul Ioan-Aurel Pop, autor a peste 70 de cărţi, ediţii de izvoare istorice, tratate şi manuale universitare şi a peste 500 de studii, articole şi contribuţii de specialitate, a susţinut conferinţa „Limba vechilor cazanii sau despre comunicarea religioasă în Evul Mediu”. Prelegerea a evidenţiat rolul esenţial al predicii, al traducerilor şi al cărţilor bisericeşti în formarea limbii române de cultură. Vechile cazanii nu au fost doar culegeri de omilii şi tâlcuiri ale Evangheliei, ci adevărate cărţi de învăţătură, prin care mesajul credinţei a devenit accesibil oamenilor, iar limba română a dobândit stabilitate, expresivitate şi puterea de a transmite adevăruri teologice şi îndemnuri morale.
Au fost evocate personalităţi fundamentale ale culturii române vechi, între care diaconul Coresi şi Sfinţii Mitropoliţi ai Moldovei Varlaam şi Dosoftei. Prin tipăriturile şi traducerile lor, limba vorbită de popor a fost ridicată la demnitatea de limbă a cultului, a învăţăturii şi a creaţiei. „Cartea românească de învăţătură”, cunoscută drept „Cazania lui Varlaam”, adresată întregii seminţii româneşti, rămâne o mărturie a unităţii de limbă şi de credinţă, dincolo de hotarele politice ale vremii. Totodată, opera Sfântului Ierarh Dosoftei, născut la Suceava, a contribuit decisiv la îmbogăţirea expresiei liturgice şi poetice româneşti. Nu în ultimul rând, invitatul special i-a îndemnat pe cei prezenţi să transmită generaţiilor viitoare limba română, „cea mai importantă creaţie spirituală a poporului român”, păstrând-o „frumoasă, caldă, curată şi strălucitoare”.
Întrucât dezideratul Chindiilor culturale este ca fiecare întâlnire să fie „un timp în care ideile, informaţiile, gândurile şi emoţiile să gliseze în registre şi tonalităţi diferite”, conferinţa a fost urmată de Recitalul „Cântec vechi din Ţara de Sus”, susţinut de arhid. Ieremia Sărmaş, slujitor al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, acompaniat de artişti instrumentali. Programul a cuprins doine din Culegerea Friedwagner şi piese din repertoriul folcloric.
Evenimentul a fost întregit de expoziţia naţională itinerantă de caligrame „Cuvânt ce (se) poartă frumos”, care reuneşte peste 452 de lucrări de tip caligramă, înscrise de 567 de elevi din 82 de unităţi de învăţământ din judeţele Bihor, Dâmboviţa, Dolj, Mureş, Neamţ, Sibiu, Timiş, Vrancea şi Suceava, precum şi din municipiul Bucureşti. Copiii şi tinerii participanţi au fost îndrumaţi de 123 de profesori de discipline diferite. Lucrările, realizate în limbile română, engleză şi franceză, valorifică texte scripturistice şi patristice, file de acatist, fragmente din Filocalie şi Limonariu, dar şi scrieri contemporane, între care „Decalogul Vârstnicului”, alcătuit de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic. În formele grafice create de elevi se regăsesc Fericirile, Rugăciunea Domnească, psalmi, fragmente din Proverbele lui Solomon, Imnul iubirii creştine, epistole pauline, vieţi de sfinţi şi pagini din istoria Bisericii şi a ţării, alături de versuri şi fragmente din operele unor autori români şi universali.
La împlinirea unui an de la cea dintâi Chindie culturală, întâlnirea de la Mănăstirea Moldoviţa a adus din nou împreună cuvântul, muzica şi arta, oferindu-le celor prezenţi prilejul de a redescoperi frumuseţea limbii române şi bogăţia moştenirii culturale şi spirituale păstrate de-a lungul veacurilor.
Proiectul „Chindii culturale” este propus şi coordonat de Mănăstirea Moldoviţa, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Sectorul Cultural şi Sectorul Media şi Comunicare, şi Societatea Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop”.
IRINA URSACHI
Comentarii