Decizia de vineri a agenţiei Moody’s de a reconfirma ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung şi P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum şi perspectiva negativă, urmând exemplul precedent al agenţiilor Fitch şi Standard & Poor’s, a fost primită pozitiv de investitori.
Euro a încheiat săptămâna cu o scădere a mediei sale la 5,0694 lei, după creşterea de marţi la 5,0737 lei, aproape de maximul ultimelor două luni. Tranzacţiile s-au realizat în culoarul 5,067 – 5,072 lei, cu închiderea pieţei locale la 5,068 lei, însă în seara de vineri, cotaţia a atins pe pieţele internaţionale până la 5,059 lei, minim al ultimelor trei săptămâni.
Evoluţia se datorează posibilităţii ca Rezerva Federală să decidă reducerea dobânzilor, la şedinţa sa care se va desfăşura marţi şi miercuri, după ce s-a anunţat scăderea în august a preţurilor de producţie din Statele Unite. Aceasta a pus în umbră decizia Fondului Monetar Internaţional de a revizui în jos prognoza de creştere economică a României din acest an, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026.
Estimarea FMI este mai optimistă decât cea a Comisiei Naţionale de Prognoză, care anticipează o creştere reală a PIB în 2025 de 0,6%, pentru ca în 2026 aceasta să fie de 1,2%.
Explozia din august a inflaţiei anuale, care a sărit în august la 9,9%, faţă de 7,8% în iulie, a stopat evoluţia descendentă a indicilor ROBOR, care s-au menţinut la minime ale ultimelor cinci luni.
Indicele la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, iar cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârşitul săptămânii la 6,85%.
Statul a redeschis joi o emisiune de titluri de stat cu scadenţa iulie 2040, cea mai îndepărtată dată la care s-a împrumutat statul până în prezent. Valoarea programată a fost de 300 milioane lei, sumă care a fost atrasă la o dobândă medie anuală de 7,67%, la care s-au adăugat alte 45 milioane lei, obţinute printr-o licitaţie suplimentară organizată vineri.
Tot joi, Finanţele s-au împrumutat pentru scadenţa aprilie 2028 cu 400 milioane lei la un randament mediu de 7,60%, la care s-au adăugat alte 60 milioane lei, printr-o licitaţie suplimentară.
Euro a atins marţi un maxim al ultimelor circa două luni de 1,1780 dolari. Vineri, tranzacţiile s-au realizat între 1,1701 şi 1,1749 dolari iar piaţa americană a închis la 1,1734 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,3122 şi 4,3397 lei, cel de la sfârşitul săptămânii fiind stabilit la 4,3258 lei.
Vineri, media francului elveţian a scăzut modest la 5,4221 lei iar cea a lirei sterline la 5,8565 lei.
Şirul recordurilor istorice atinse de gramul de aur s-a încheiat miercuri când preţul a urcat până la 508,6964 lei, după care în următoarele şedinţe acesta a fost stabilit la 505,2770 lei, respectiv 506,8417 lei. La rândul său, metalul galben a atins marţi un maxim istoric de 3.659,40 dolari/uncie, iar la sfârşitul săptămânii s-a tranzacţionat în culoarul 3.629,30 – 3.657,60 dolari/uncie.
Posibila ieftinire a creditelor din Statele Unite a stimulat cererea de criptomonede. La sfârşitul săptămânii, bitcoin s-a apropiat de pragul de 117.000 dolari iar ether de cel de 4.800 dolari.
Comentarii