În sala de artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, liberă încă în desfăşurarea proiectului de reconsolidare şi reamenajare a instituţiei, vineri, 22 noiembrie 2024, în organizarea Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie (APOR) Suceava în parteneriat cu Biblioteca Bucovinei, a avut loc lansarea cărţii „Cominternul educaţional şi deşcolarizarea digitală” de Mircea Platon.
După un bun venit adresat invitaţilor şi publicului, în care se aflau şi stavroforele dr. Gabriela Platon, a doua stareţă a Sf. Mănăstiri Voroneţ, şi Elena Simionovici, preşedinta de onoare a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, participanţi din Câmpulung Moldovenesc, şi elevi de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Suceava, dr. Gheorghe-Gabriel Cărăbuş, managerul instituţiei-gazdă, i-a dat cuvântul medicului Valeriu Gavrilovici, preşedinte al APOR Suceava, care, la rându-i, exprimându-şi speranţa că interesul care ne adunase împreună în dimineaţa friguroasă, cu drumuri anevoioase, şi pe jos, şi cu maşina, va fi răsplătit de conţinutul cărţii, l-a invitat pe Mihai Gheorghiu, director general adjunct al Muzeului Ţăranului Român, la prima din cele trei prezentări anunţate de program.
Cunoscut unora dintre suceveni încă din perioada vizitei în regiunea Cernăuţi în ipostaza de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, şef al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, după primele fraze, Mihai Gheorghiu s-a impus curiozităţii publicului nu numai ca un cunoscător al cărţilor lui Mircea Platon, ci şi ca un intelectual solidar cu viziunea autorului asupra şcolii, asupra destructurării acesteia, nu numai la noi (Mircea Platon având experienţe directe în spaţiul american şi canadian), într-o perioadă a inversării valorilor morale, intelectuale. Autorul o sesizează, o pune în pagină, arată cititorului „o întreagă construcţie a acestei deconstrucţii”, în care un rol important au nu numai politicul şi economicul: este şi „rodul unei aplatizări a noastre faţă de ceea ce ni se întâmplă”, faţă de efectul pervers al digitalizării, proces vândut ca un panaceu pentru şcoală, în ciuda poziţiei unor neurologi, care îi arată pericolul folosirii îndelungate. Şi de asemenea arată, a mai spus Mihai Gheorghiu, că pulverizarea învăţământului clasic contribuie la fragilizarea tineretului, la transformarea sistemului de învăţământ într-o imensă piaţă a drogurilor, că e nevoie de atitudine – „să nu mai fim robii acestei experimentări continue, a acestei revoluţii permanente”, de efort conştient „de discernere a duhurilor, a adevărului de fals”.
Reluând şi accentuând unele puncte de vedere ale lui Mircea Platon, dar şi dând glas propriilor convingeri, Valeriu Gavrilovici a vorbit despre primejdia intermedierii de către ecran a contactului cu lumea, despre digitalizarea şcolii, care reprezintă „ultima lovitură dată omului (care se înţelegea că va fi civilizat de şcoală)”, şi-a adus aminte cu plăcere de întâlnirile cu scriitorii din vremea învăţământului său preuniversitar, a aproximat că un sfert din promoţia sa de facultate profesează în SUA, că adăugând şi foştii colegi acum stabiliţi în restul Europei, rezultă că o treime „nu mai aduc plus valoare neamului lor” – „cu durere vă spun!” Pornind de la convingerile unor autorităţi în neurologie şi de la faptul că „în Suedia, Finlanda şi în unele state din SUA nu se consideră că eşti alfabetizat dacă ştii să scrii de mână”, a vorbit despre scrisul de mână ca „fitness pentru creier” şi adresându-se elevilor i-a îndemnat să nu renunţe să caute întâlnirile cu oamenii de la care au ceva de învăţat şi mai ales, le-a spus, „Citiţi! Nu vă opriţi din citit!” Cât despre cartea lansată, „Răsfoiţi această carte, dacă nu aveţi curajul să o citiţi! Dacă aveţi curaj, citiţi-o!”
Doctor în Istorie, scriitor, redactor-şef al revistei „Convorbiri literare”, Mircea Platon a zguduit comodităţile în lectură, în gândire cu volumul „Deşcolarizarea României” – „Aş fi putut să o numesc «Dezumanizarea României»”. „Cominternul educaţional şi deşcolarizarea digitală” o continuă şi are în pregătire o a treia, această trilogie, acest proiect al domniei sale încercând „împingerea lucrurilor spre o direcţie bună” şi alcătuirea unui dosar al acestei deconstrucţii a învăţământului românesc edificat pe baze haretiene, pe relaţia normală şi de dorit dintre profesor şi elev. O pledoarie împotriva constatării placide, indiferente că azi copiii sunt altfel: „Copiii de azi sunt cum îi facem noi, adulţii!”, împotriva încurajării de către şcoală a „romengle.zei”, împotriva îndepărtării de lectură, de carte – „Cititul abia mai pâlpâie!”, împotriva periculosului „Fă-ţi temele şi apoi te las pe calculator!” (calculatorul ştergând în mintea copiilor „temele”), împotriva „ecranului” – „Nu există nicio dovadă ştiinţifică că digitalizarea ajută elevul să înveţe!”, „Cititul şi jucatul pe internet îţi ofilesc creierul!”, „Scrisul a fost fundamental pentru civilizaţia noastră!”. O pledoarie cu o concluzie dureroasă: în România, care „s-a clădit pe baza şcolii şi a bisericii”, asistăm de treizeci de ani la o continuă prăbuşire a „nivelului de cultură, a nivelului de luciditate”.
O întâlnire aparte în şiragul celor găzduite de Biblioteca Bucovinei, memorabilă pentru mulţi participanţi, care cu siguranţă şi-au pus întrebarea despre ce ar putea să facă pentru oprirea acestei prăbuşiri. Intervenţiile din final, observaţia lui Mircea Platon că „nu am văzut pe nimeni să se uite pe telefon”, speranţa lui Valeriu Gavrilovici – „Dacă plecaţi măcar îndoiţi, tot e bine”, aşteptarea stavroforei Gabriela Platon ca „tinerii să nu rămână tăcuţi” şi întrebarea adresată sieşi cu glas tare despre cum să-şi adapteze discursul pentru ei par mărunte faţă de miza uriaşă a cărţii – deget pus pe rana cea mai adâncă a prezentului românesc: trezirea conştiinţelor, a celor cărora le pasă de soarta copiilor şi a neamului. Dar nu încep toate cu mine, cu tine?
Reîntorcându-ne la provocarea medicului Valeriu Gavrilovici, „Dacă aveţi curaj, citiţi-o!, pentru cititorii noştri care nu au avut şansa să participe la lansare, să o achiziţioneze, dar au „curaj” – telefonul şi adresa editurii la care a apărut: Editura Ideea Europeană, tel. 021-2125692; e-mail: [email protected]
În încheiere, o încheiere provizorie, deoarece ne dorim o reîntâlnire cu lansarea volumului trei al acestui „dosar”, scris de Mircea Platon, istoricul, nu numai foarte documentat, ci şi foarte atractiv (condeiul scriitorului vibrează şi fulgeră, uneori trăsneşte) – gratitudinea participanţilor şi bucuria (meditativă) a acestei întâlniri cu trei intelectuali de ţinută, neindiferenţi la ce se petrece în ţara lor şi cu oamenii ţării lor. Semnificativ, întâlnire într-o bibliotecă publică, o instituţie antrenată de asemenea, împreună cu şcoala şi bibliotecile şcolare, într-un proces de ruinare a însemnătăţii sale. Încât, într-adevăr, îţi trebuie curaj să-i treci pragul. Aşa cum îţi trebuie curaj să-i spui copilului că dacă îşi termină temele atent, organizat, va putea să continue lectura cărţii dorite. Şi să aibă ecou, dacă te va fi văzut şi pe tine cu o carte sub ochi.
Comentarii