Joi, preţul gramului de aur a urcat la un maxim 365,6995 lei, însă finalul săptămânii a adus un nou record de 370,5328 lei. Majorarea preţului s-a datorat creşterii cererii, iar uncia urcat vineri la 2.556,10 – 2.585,40 dolari.
Uncia s-a apreciat faţă de sfârşitul anului trecut cu circa 22%, împinsă de intensificarea riscurilor geopolitice, achiziţiile făcute de băncile centrale, în special cele ale Indiei, Chinei sau Poloniei, dar şi de deficitul fiscal al Statelor Unite.
Investitorii şi-au majorat în ultimele zile plasamentele în aur ca măsură de protecţie înainte de şedinţa Rezervei Federale, care va desfăşura marţi şi miercuri, unde s-ar putea decide tăierea dobânzii de referinţă cu un sfert sau o jumătate de punct procentual. În prezent, rata se află la un maxim al ultimilor 23 de ani de 5,25 – 5,50%.
Atingerea pragului de 2.600 dolari/uncie era anticipată pentru sfârşitul anului. În prezent, se estimează depăşirea nivelului de 2.700 dolari la începutul anului viitor, pentru ca până la sfârşitul lui 2025 să fie atins pragul de de 3.000 dolari.
Tranzacţiile din piaţa valutară locală s-au efectuat pe parcursul întregii săptămâni în culoarul 4,973 – 4,975 lei/euro. Vineri, media monedei unice a fost stabilită la 4,9737 lei.
Evoluţia leului nu a fost afectată de anunţul făcut de BNR, conform căreia datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în iulie cu 3,5 miliarde euro şi s-a majorat în primele şapte luni ale acestui an cu 10,2 miliarde euro şi se ridică la 180,33 miliarde euro. Datoria publică a crescut cu 13% în perioada amintită şi a ajuns la 86 miliarde euro.
Piaţa monetară a fost calmă, în condiţiile în care lichiditatea ridicată a coborât indicii ROBOR foarte aproape de valoarea dobânzii pentru facilitatea de depozit a BNR, care a devenit de mai bine de un an principala rată directoare pentru bănci.
Indicii s-au menţinut la valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.
Perechea euro/dolar a avut o evoluţie descendentă până joi seară, când unele informaţii din presă şi comentariile unui fost oficial al Fed. Acestea admiteau necesitatea unei reduceri agresive a dobânzilor, pentru a stimula economia, ceea ce a schimbat aşteptările pieţei.
De la un minim de 1,1005 dolari, atins joi, când BCE a decis să reducă principala rată directoare, cea pentru facilitatea de depozit, de la 3,75 la 3,50%, euro a crescut la 1,1071 – 1,1102 dolari, chiar dacă indicele general al sentimentului consumatorilor americani, măsurat de Universitatea din Michigan, a crescut de la 67,9 în august la 69 lunea aceasta. În piaţa locală, cursul dolarului a scăzut la 4,2884 lei.
Volatilitatea monedei elveţiene faţă de cea europeană a fost modestă, iar cursul ei s-a mişcat între 5,2830 şi 5,3246 lei, cel de vineri fiind stabilit la 5,2884 lei. Media lirei sterline a fost stabilă, cea de la sfârşitul săptămânii fiind de 5,8899 lei.
Bitcoin a coborât miercuri sub pragul de 56.000 dolari, dar a revenit la finalul săptămânii peste pragul de 60.000 dolari. După ce a alunecat la jumătatea săptămânii sub pragul de 2.300 dolari, ethereum a urcat la sfârşitul ei la 2.400 dolari.
Analiza cuprinde perioada 9 – 13 septembrie.
Comentarii