Un cer azuriu încadrat de câţiva nori pufoşi, soarele strălucitor, verdele viu al ierbii care aşteaptă coasa, perdeaua mai întunecată a brazilor şi coamele albastre ale munţilor din depărtări au constituit cadrul perfect pentru rostirea de cuvinte frumoase, în cadrul unei noi întâlniri a cenaclului transfrontalier Suceava – Cernăuţi, care a avut loc pe 16 iunie, la pensiunea „Izvorul Bucovinei” din comuna Şaru Dornei. Organizatorii, Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor şi filiala Vatra Dornei a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, cu sprijinul Societăţii Scriitorilor fără Frontiere, au ales acest loc pentru peisajul mirific situat la poale de Călimani, pentru istoria foarte interesantă a acestei comune, aşezată la răspântia a trei provincii istorice, Bucovina (satul în care se găseşte locaţia care a aparţinut Bucovinei), fostul regat şi Ardeal. Scriitorii veniţi din Cernăuţi, Suceava, Fălticeni, Iaşi, Dorohoi, Câmpulung, Pojorâta, Vatra Dornei au fost salutaţi de către primarul localităţii, ing. Ioan Cătălin Iordache, cu bucuria de avea asemenea oaspeţi, cu informaţii despre localitate şi invitaţia de a reveni pe aceste meleaguri. Istoria locurilor a constituit subiectul momentului de istorie, povestea fiind susţinută de col. r. Ioan Abutnăriţei, care s-a referit la atestarea documentară (cele mai vechi urme datând din 1241), la locuitori şi devenirea localităţii până în prezent, la personalităţile care s-au ridicat de aici: generalul Manoliu, academicianul Nichita Adăniloaie, ec. Petru Ţăranu, scriitorul Gh. C.Patza, vicilicul Ilie Niculiţă, la poveştile bătrânilor despre haiducul Grigore Nculuiţă. Pe aici au poposit Al.I Cuza, Mihail Sadoveanu, G.T. Kirileanu. Moderatorii întâlnirii, poetul şi jurnalistul Nicolae Şapcă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din regiunea Cernăuţi şi prof . univ. dr. Nicolae Marcel Flocea, preşedintele cenaclului „Ţara de Sus” din Câmpulung au condus cu abilitate intervenţiile scriitorilor prezenţi şi momentele artistice, astfel întâlnirea s-a desfăşurat alert, într-o atmosferă de bună dispoziţie (creată şi de introducerile marcate de umor fin, ale prof. Flocea). Scriitoarea şi jurnalista Maria Toacă din Cernăuţi a anunţat un succes care ne-a bucurat: la recenta ediţie a „Teilor eminescieni” de la Botoşani, poetul Nicolae Şapcă a fost distins cu „Teiul de argint”, iar cantautoarea Carolina Jitaru, cu „Teiul de aur”, la secţiunea muzică. Cu stilul elegant, cunoscut, jurnalista a realizat un portret de autor al scriitoarei Paraschiva Abutnăriţei, plecând de la volumul de poezii „Nisipul din clepsidra albastră”, tipărit la Cernăuţi şi lansat la Universitatea Naţională din Cernăuţi, pentru studenţii români, volum prefaţat de regretata prof. univ. dr. Lora Bostan, cu o postfaţă semnată de Nicolae Şapcă. Vorbitoarea şi-a prefaţat intervenţia cu recitarea poemului „Pământ de Cernăuţi”, un semn al preţuirii autoarei pentru românii din nordul înstrăinat, pentru istoria locurilor, al iubirii pentru minunatul oraş. Au recitat din versurile proprii foarte talentaţii poeţi Gheorghe Ungureanu („.. am scos sufletul din ţâţâni, să dea năvală peste mine verbele”), Vasile Carlaşciuc (despre Cernăuţi, „în veci patria eternităţii, prin Eminescu”), Rodica Zegrea ( „tot mai puţine astre în Calea Lactee”), Nicolae Şapcă (Luceafărului poeziei universalale, la 135 de ani lumină) şi un poem de dragoste, în acest ultim registru, Tatiana Golciuc, cu „Dragoste furată”. Elena Mândru, preşedinta Societăţii Scriitorilor fără Frontiere a anunţat un act de donaţie din partea societăţii şi a revistei „Moldova literară” pentru Societatea „Doamnele Române” din Cernăuţi, în cadrul unui proiect de sprijinire a copiilor români din regiune, aflaţi în dificultate şi a celor rămaşi fără tată din caza războiului din Ucraina.
Preşedinta respectivei societăţi, Maria Toacă şi vicepreşedinta, Carolina Jitaru, au oferit detalii ale proiectului şi păpuşi create de copiii din Proboteşti, conduşi de prof . Tatiana Tutunaru Bârzu, prin care se obţin sume de bani în cadrul proiectului. Din creaţia proprie, Elena Mândru a oferit o parodie după poezia „Noaptea” de Magda Isanos. Prof. Maria Apetroaie, vicepreşedinte SSFF şi redactor-şef al revistei „Moldova literară” s-a întors la Eminescu (… de n-ai fost ne-am fi pierdut prin veacuri strălucirea”). Din Suceava, Mariana Bilic mărturiseşte că ar vrea să fie „un albatros sau un salcâm ce vrea să înveţe zborul”, Lucian Ioniţă e pământean şi actual, cu un pamflet despre alegeri, prof. univ. George Mahalu strânge „dulceaţa iubirii”. După proza „Petrecere în cer”, Graţiela Ţurţu se întoarce la pamflet „Nu te umfla în pene”, George Sauciuc declară că „Nu e nimic greşit în îmbrăţişarea noastră”, Graţiela Cristina Herghelegiu descrie liric drumul spre Dorna. Ca întotdeauna, profund original e poemul „Ne stingem în allegro”, recitat de Valerian Bedrule. Aurel Lungu din Dorohoi vine cu două poeme patriotice, unul dedicat lui Eminescu, care este „cerul” nostru. Prof. dr. Vasile Adăscăliţei consideră ca foarte inspirată alegerea locaţiei pentru această întâlnire, o comună cu o istorie dintre cele mai frumoase, istoric fiind, aduce un omagiu academicianului Nichita Adăniloaie, se referă la celebrele cuvinte „cuget, deci exist” (Rene Descartes), confirmare a faptului că îndoiala e un semn al gândirii şi al existenţei noastre. Apreciază că dintre membrii cenaclului câţiva vor rămâne sigur în literatură şi că este necesar să se scrie poezie patriotică. Două poezii reuşite a prezentat tânăra Ilinca Sobieţchi, originară din Basarabia, elevă la CN „Nicu Gane” din Fălticeni. De aici vine şi Paula Drăguşanu, poeta pentru care viaţa „e cu fluturi în stomac” iar ochii văd „doar începuturi”, prof. Maria Creţu cu un omagiu adus frumuseţilor naturale ale zonei „Luna la Coşna”, Lenuţa Rusu, cu invitaţia de a participa la Festivalul „Şezătoarea”. Constantin Horbovanu din Suceava, chemat de moderator, N. M. Flocea, „la înaintare” cu un catren, a invitat, din partea organizatorilor, la Festivalul „Regina Sânzienelor” de la Vicov şi la o lansare de carte a prozatorului Andrei Breabăn, la Putna, încheind cu sapienţialele sale „Însemnări de trecător”. Lectura creaţiilor proprii a fost punctată într-un mod fericit de patru momente muzicale excepţionale, susţinute de Carolina Jitaru, cu „Glossă” pe versuri de Mihai Eminescu, muzică proprie, de prof. Puiu Creţu, la flaut, cu o inspirată alegere „Scena pastorală” şi de două momente asigurate de câţiva membri ai cunoscutului Ansamblu „Poieniţa” din Poiana Stampei (care are în componenţă circa 70 de copii şi tineri, formaţie de jocuri populare, orchestră, solişti vocali şi instrumentişti, formaţie de datini şi obiceiuri). Conducătorul artistic, prof. Dănuţ Lăcătuş a fost însoţit de Ovidiu Todaşcă (la cobză), de talentaţii instrumentişti, fraţii Alessia şi Darius Florean (vioară şi saxofon) şi solista vocală Antonia Tătaru. Foarte talentat instrumentist, Dănuţ Lăcătuş a încheiat cu celebra „Linişte” la trompetă. Constantin Bulboacă ne-a oferit catrenul „Matrice electorală” şi ne-a invitat la o următoare întâlnire la Fălticeni. Au urmat discuţii libere şi îmbogăţirea arhivelor foto cu splendide imagini ale naturii locului.
Comentarii