CARTEA CARE NE UNEŞTE LA UNIVERSITATEA SUCEAVA

Desfăşurat în zilele de 16 şi 17 mai 2024, Salonul Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, ediţia a X-a, ediţie jubiliară, a avut dimensiuni impresionante, fiind imposibil de urmărit de o singură persoană, reflectarea în presă urmând să fie, cine ştie?!, reconstituită peste ani, din relatările celei scrise şi din înregistrările celei audiovizuale, dacă vreun condei de talia istoricului literar Liviu Papuc va fi interesat de această întâlnire a cărţii cu cititorii şi potenţialii săi cititori la aproape încheierea primului sfert al secolului XXI. Organizat în holul central al Universităţii, în câteva săli, chiar în aer liber, dar şi online, Salonul a reunit, conform declaraţiei prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, directoarea Bibliotecii USV, singura care împreună cu admirabilele sale doamne bibliotecare a avut tot timpul imaginea de ansamblu şi de amănunt a manifestării, cu un dar al ubicuităţii deopotrivă epuizant şi energizant, şapte ţări şi patru continente, cu peste o sută de lansări de carte şi revistă, workshopuri şi dezbateri tematice, momente muzicale, expoziţie de artă. Sub egida speranţei „Cartea care ne uneşte”, ediţia jubiliară, cu Editura Druk Art Cernăuţi din Ucraina – invitată de onoare, s-a remarcat însă nu doar printr-un număr mare de edituri şi autori, ci şi prin prezenţa masivă a cărţii de specialitate, graţie, de data aceasta, a implicării salutare a tuturor facultăţilor Universităţii, printr-un accent mai intens pus pe cartea pentru copii şi pe preocuparea pentru intrarea sa mai puternică în universul celor mici, prin trei importante donaţii de carte şi prin vizitarea aproape permanent de către elevi. Donaţiile de carte au aparţinut Centrului Cultural „Academician Eugen Simion” din Dumbrăveni, la iniţiativa primarului Ioan Pavăl (22 de titluri de autori din spaţiul românesc, apărute sub egida Academiei Române, din colecţia „Opere fundamentale”, coordonată de acad. Eugen Simion), Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Suceava (77 de titluri în limba engleză de cultură şi civilizaţie japoneză) şi avocatului cernăuţean Eugen Patraş, vicepreşedinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi (circa o sută de cărţi româneşti editate în nordul Bucovinei).

Cuvântul de deschidere – deschidere moderată de Sanda-Maria Ardeleanu -, de bun venit, a fost adresat de iniţiatorul Salonului, astăzi rectorul Universităţii – prof. dr. ing. Mihai Dimian, şi de prorectorul Mircea A. Diaconu, autor al sloganului ediţiei, iar deschiderea propriu-zisă i-a revenit, cum se şi cuvenea, Editurii Universităţii Suceava, avându-l director pe conf. univ. dr. Victor-Andrei Cărcăle. Aceasta a adus în faţa publicului fremătător prezentarea volumului XVII de documente ale „Colocviului Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului «Eugen Coşeriu»”, precum şi a celor mai recente numere ale revistelor „Contribuţia bibliotecii la afirmarea diversităţii culturale în spaţiul românesc: 60 de ani de învăţământ superior sucevean”, „Anadiss” şi „Meridian Critic”. O menţiune care se impune, laudele aduse studenţilor voluntari şi o imagine care sper să-şi găsească spaţiul în cel al relatării, distingerea lor cu diploma de participare la această ediţie jubiliară.

Iubitoare de literatură beletristică, am trăit ca pe o mare bucurie de cititor întâlnirea („Întâlniri providenţiale”) cu poetul Ion Mureşan şi cu Gavril Ţărmure, directorul Editurii Charmides Bistriţa, organizate distinct, dar realizate împreună, întâi în sala de lectură „Mihail Iordache” şi apoi în holul central, cu Mircea A. Diaconu şi bibliotecara Ramona Ţabrea, moderatori.

Muzician şi deopotrivă activ om de cultură, iniţiator şi înfăptuitor de acte de cultură ţinând de altitudinea excelenţei, Gavril Ţărmure a povestit despre însemnătatea poetului Ion Mureşan şi a poeziei sale în înfiinţarea şi în viaţa de succes a editurii Charmides, editură care i-a publicat şi pe Angela Marinescu, pe optezecişti, douămiişti, aproximativ 500 de titluri, iar la Salon şi cu un dublu CD Cezar Ivănescu, cu Doina sa, închinare la Eminescu, şi Rozarium, cântându-le sub arcada convingerii sinesteziei lor iniţiale. De altminteri, părându-i-se cumva poezia nedreptăţită în raport cu muzica, Gavril Ţărmure a înfiinţat Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră, de mare răsunet, care aduce an de an la Bistriţa, pentru patru zile, în miezul fierbinte şi tihnit al verii, invitaţi de calitate, public avizat, pasionat, din ţară şi de peste hotare. De la Suceava – permanent participă membri ai Casei de Poezie împreună cu prof. Gheorghe Cârstian. Mărturisesc că, ştiind toate acestea, nu am rămas totuşi fără darul unei încântătoare surprize în ceea ce-l priveşte pe editor: Gavril Ţărmure recitând din Ion Mureşan până la senzaţia că îi ştie, ceea ce însuşi autorul de azi, în general, nu ştie, creaţia întreagă pe de rost. Surpriză aproape egalată de amintirea serii din ajunul deschiderii Salonului, povestită de Mircea A. Diaconu, cu Ion Mureşan recitând din Eminescu şi Nichita Stănescu. Dar la Salon, în continuare s-a auzit poezia lui Ion Mureşan şi cu glasul lui Ion Mureşan, şi eseul lui Ion Mureşan despre ce este poezia adevărată. Iar după aceea, poezia lui Ion Mureşan (şi) din noua sa carte, „Introducere în poezie”, Charmides, Bistriţa, 2023, o frumuseţe de carte şi ca obiect (cum se spune), cu opt gravuri în lemn de Mircia Dumitrecu, în această iarnă-primăvară distins oaspete al Muzeului Naţional al Bucovinei, în lectura a doi tineri critici literari, impresionaţi, Otilia Ungureanu, de cât de tânără şi vitalistă se menţine poezia lui Ion Mureşan, şi Vlad Sibechi, de puterea sa de asociere dezarmantă pentru poezia de azi.

Nu e nevoie să reamintesc cât de interesantă este de regulă, şi a fost şi acum, întâlnirea din Corpul E, sala 210, cu echipa şi cu noutăţile Institutului Naţional „Bucovina” al Academiei Române din Rădăuţi. Cu atât mai mult cu cât prezenţa valoroasei instituţii la Salon a însemnat privirea aruncată asupra a 30 de ani de activitate editorială în imagini (Raluca Ciorteanu), bogat comentată de cercetătorul ştiinţific II dr. Marian Olaru, iar în următoarea oră alocată de program – prezentarea cărţilor „Timp şi devenire. Personalităţi din istoria Bucovinei”, ediţie îngrijită de Rodica Jugrin, Elena Pacaniuc şi Marian Olaru, şi „Legislaţie silvică, de vânătoare şi pescuit în Bovina (1775-1918)”, ediţie îngrijită de Ovidiu Bâtă şi Ştefaniţa Mihaela Ungureanu, amândouă tipărite la Editura Cetatea de Scaun, precum şi a revistei „Analele Bucovinei”, Anul XXX, numerele 60 şi 61. Dar cum şi în cazul bugetului de timp alocat obişnuit unei prezenţe la un salon de carte, suprapunerile sunt inevitabile, participanţii de la un capăt la celălalt al întâlnirii au fost, dacă nu în exclusivitate, dominant, condeiele apropiate Institutului. Un câştig pentru rigurozitatea schimbului de opinii şi informaţii!

Reîntorcându-ne însă în holul central al Corpului A, adică în larma democratică a Salonului cu standurile lesne accesibile comunităţii, saluturilor, cunoştinţelor, să notez succint mulţumirea de a răsfoi, din multitudinea ofertei Asociaţiei Italienilor din România – Ro.As.It., numărul 123-124 al elegantei reviste „Siamo di nuovo insieme”, cu articole în italiană şi în română; atractivitatea (recunoscută) a ofertei de carte a Editurii Eikon şi, în ciuda schimbului de amabilităţi cu directorul acesteia, Valentin Ajder, pierderea prezentării noutăţilor, între care şi cartea fostului coleg de facultate Ştefan Nicolae „Punte peste râu”; imposibilitatea de a lua parte, dar şi posibiltatea de a dori succes profesorului, publicistului Ioan Popoiu la lansarea cărţii „Requiem”, Editura Timpul, Iaşi, 2023, şi a revistei „Ofrandă literară”, şi prezentatoarei acestora, dr. Elena Pintilei; bucuria de a o reîntâlni vizitând atent standurile, cu acelaşi interes viu, pe universitara Olimpia Mitric; plăcerea de a avea în faţa ochilor standul AMO, cu, jucăuşe, „Cioara şi Veveriţa”, şi, jucăuş, „Iepuraşul cafeniu”, creaţiile Elenei Răileanu şi Anei-Maria Ovadiuc, iar alături, cu un aer de distincţie, poate de la timpul care trece, standul cărţilor publicate de membrii Casei de Poezie, sub privirea visătoare a arhitectului său, prof. Gheorghe Cârstian de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava. Şi să notez de asemenea surprinderea fragmentată (din cauza microfonului, a mişcării publicului pentru fotografii şi în consecinţă a apropierii sau depărtării de canapeaua invitaţilor care au preferat-o) a prezentării Colecţiei Ipoteşti de către directoarea Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, Ala Sainenco, cu intervenţii aparţinând lui Mircea A. Diaconu, şi apoi a conferinţei lui Mircea A. Diaconu despre I. Budai-Deleanu.

În schimb, a făcut linişte momentul consacrat prezenţei în premieră la Salonul Internaţional de Carte al Universităţii Suceava a Fundaţiei Culturale Memoria din Bucureşti, cu o publicaţie, „Memoria, revista gândirii arestate”, bine cunoscută în Bucovina încă din perioada primelor numere şi ai primilor săi colaboratori din zona noastră, precum poetul Dumitru Oniga, şi mai ales de la întâlnirea în urmă cu ani a cernăuţenilor cu Micaela Ghiţescu, regretata sa directoare de atunci, un intelectual de elită şi o victimă a detenţiei politice în perioada studenţiei. Acest moment a constat în zguduitoarele amintiri-mărturisiri ale fostului deţinut politic Dumitru Liţu – surprins în imagine împreună cu lector univ. dr. Mariana Şovea, Graţiana Lăzărescu, autoare de cărţi pentru copii, şi Oana Ichim, secretar general de redacţie -, în prezentarea celor trei volume realizate de Mihai I. Grăjdeanu, „Les monuments historiques/Momente de istorie”, cu Mariana Şovea, coordonator de traducere, precum şi a celor trei volume ale „Revoluţiei Modelelor”, colecţie coordonată şi prezentată de regizoarea şi scriitoarea Cristina Chirvasie, cunoscută cernăuţenilor de la lansarea la Consulatul General al României la Cernăuţi a jurnalului (anul 1879) lui Ciprian Porumbescu, tradus şi îngrijit de universitara Stanca Scholz-Cionca şi de la realizarea, tot atunci, a unui film pe urma paşilor lui Ciprian Porumbescu la Cernăuţi. Întârziind încă o clipă la „Revoluţia modelelor”, nu rezist tentaţiei de menţiona că între partenerii de dialog ai Cristinei Chirvasie s-au numărat şi doi artişti plastici preţuiţi de suceveni, sculptoriţa Silvia Radu, cu memorabile lucrări şi la Sfânta Mănăstirea Putna, şi Horea Paştina, cu o personală de neuitat, anul trecut, la Muzeul Naţional al Bucovinei. Sentimental, nu pot să nu întregesc cele două zile ale „Memoriei” la Suceava şi la Salon, cu îmbrăţişarea şi fotografiile de lângă standul vegheat de Loredana Martin, tehnoredactorul publicaţiei, expunând diverse numere ale revistei-document şi numeroase titluri (deoarece şi suferinţa detenţiei şi prigonirii multor intelectuali a fost adâncă şi cuprinzătoare), cu Maria Toacă şi cu mine, Maria Toacă fiind şi membră a consiliului consultativ al „Memoriei, revista gândirii arestate”.

De stringentă actualitate şi deci de interes pentru mulţi participanţi s-a dovedit şi lansarea volumul „Război şi propagandă. O cronologie a războiului ruso-ucrainean” de Marian Voicu, Cătălin Gomboş, Marin Gherman, Editura Omnium, Bucureşti, 2024, prezentat de prof. univ. dr. Florin Pintescu şi de lector univ. dr. Marin Gherman. Florin Pintescu a apreciat „demontarea unor falsuri”, această „cronică a războiului, mai ales în domeniul propagandei”, interviul cu românul din Cernăuţi, prezenţa în volum cu 11 articole a colegului Marin Gherman, găsind cartea „o memorie vie a războiului”. La rândul său, Marin Gherman a vorbit despre înţelegerea războiului ca fiind purtat nu doar în aer, pe apă, terestru, dar „şi cu minţile oamenilor” şi despre „cât de uşor simboluri toxice ale trecutului reînvie”. Cartea războiului a fost urmată de prezentarea volumului XXIX, nr. 1 şi 2, al prestigioasei reviste de studii istorice şi culturale „Codrul Cosminului”, de istoricii, profesorii universitari Ştefan Purici, prorector, şi Florin Pintescu, decan.

Întotdeauna vivace, rotind parcă apele curgerii manifestărilor Salonului, universitara şi scriitoarea Victoria Fonari, din Chişinău, de data aceasta cu un volum de versuri, „Portalul inimii”, Prospexi, Dorohoi, 2024, a adus pe lângă şi pe canapeaua invitaţilor, pe editorul Doru Pogoreanu, pe autoarea cuvântului înainte, Doina Cernica, precum şi un suflet prieten vechi, prof. dr. Anca Gorban-Cojocaru, cu elevele Duţu Larisa, clasa a XI-a, Vatamanu Ioana şi Petraşuc Varvara, clasa a VIII-a, de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Suceava, care au făcut cunoscute publicului poeziile preferate din „Portalul inimii”, realizând un moment atrăgător, aparte în programul celei de-a doua zile. Şi dedicaţiile Victoriei Fonari au fost asemenea, scrise, a spus poeta, sub încântătoarea impresie a întâlnirii cu muzica naistului Romeo Grosu, care a precedat lansarea cărţii sale. În publicul întâlnirii s-a aflat şi o susţinătoare de acasă, Elena Taragan, reprezentantă a Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” Chişinău, condusă de Mariana Harjevschi.

Emoţionante, întotdeauna emoţionante când este vorba de Cernăuţi, au fost trăite momentele editurilor din nordul Bucovinei, începând cu „Alexandru cel Bun” şi Misto, cu bibliotecara Stela Purici şi cu lector univ. dr. Marin Gherman moderatori. Universitara Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, redactor-şef al „Glasului Bucovinei”, a anunţat împlinirea a 30 de ani de existenţă a acesteia cu o undă de amărăciune: Institutul Cultural Român (ICR) nu s-a dovedit un finanţator consecvent în ultimii ani, fără ajutorul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, al Mănăstirii Putna, apariţia sa ar fi cunoscut pauze nedorite. Şi acum, în anul sărbătoresc al publicaţiei, ICR a găsit bani pentru tipărirea celor patru numere anuale, dar nu şi pentru transportul în Bucovina unde este dorit, aşteptat glasul valoroasei revistei. Apoi, ochii şi atenţia participanţilor s-au îndreptat spre primele trei volume ale „Paginilor de istorie şi literatură română în Bucovina” scrise de Alexandrina Cernov şi consacrate lui Aron Pumnul, Ion a lui Gheorghe Sbiera şi Sextil Puşcariu, apărute la „Alexandru cel Bun” şi Druk Art. În redacţia revistei „Glasul Bucovinei” din anul 2008, aşadar cunoscător îndeaproape al muncii redactorului-şef, Marin Gherman a avut sincere cuvinte de preţuire pentru acad. Alexandrina Cernov. Şi preţuire a exprimat şi cuvântul său la adresa cunoscutului lider al românilor din nordul Bucovinei, Elena Nandriş, pentru găzduirea de la începutul războiului a cărţii bibliotecii „Glasului Bucovinei” la Căminul Cultural Ostriţa-Mahala. Cu numeroşi prieteni, cu un public de-acum fidel, de cititori ai cărţilor şi ai postărilor sale, Maria Toacă a fost întâmpinată, urmărită cu bucurie la lansarea cărţii „Boianul meu cu inima română”, Editura Misto, Cernăuţi. Şi bucurie – cred neegalată în desfăşurarea Salonului – a însemnat, pentru această carte a suferinţei şi demnităţii românilor din Boian, de pe meleagurile natale ale Mariei Toacă, şi prezentarea sa de cititoarea care i-am fost, între primele (deşi întâia a scris despre ea în „Crai nou” Suceava stavrofora Elena Simionovici), şi mărturisirile autoarei. Maria Toacă a mulţumit pentru invitaţia la alesul Salon Internaţional de Carte al Universităţii „Ştefan cel Mare”, „cartea trebuie scoasă în lume ca o fată mare, degeaba-i frumoasă, dacă nu-i văzută”, şi a suspinat: de la naşterea fiului nu a mai fost atât de fericită ca la aducerea pe lume a acestei cărţi. Nu mult după aceea recunoscând cât s-a simţit de onorată că distinsul magistrat şi om de cultură Vasile Păvăleanu a fost întâiul care a dorit să-i vadă cartea.

Explicabil, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, DHC al Universităţii din Cernăuţi, şi-a dorit să modereze cel mai aşteptat moment, momentul invitatului de onoare al ediţiei jubiliare a Salonului, editura Druk Art din Cernăuţi. Şi tot explicabil a fost secondată de colega sa de la Biblioteca Universităţii, Stela Purici, originară din nordul Bucovinei, dar şi de Marin Gherman, preşedintele Centrului Media Bucpress Cernăuţi. Momentul a aparţinut istoricului literar Ştefan Hostiuc şi avocatului Eugen Patraş. Plin de gratitudine faţă de Gheorghe Cârciu, preşedintele Departamentului Românilor de Pretutindeni, care a alocat un buget generos editării de carte românească în nordul Bucovinei, Ştefan Hostiuc a precizat că proiectul, „Scriitori români din Cernăuţi” aparţine Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” (coordonator de proiect Eugen Patraş), că munca redacţională, de pregătire a cărţilor până la punctul în care pot intra direct sub tipar aparţine autorului sau îngrijitorului de ediţie şi că şi în această ultimă etapă, colaboratorul principal, omul editurii este tot un român, din Roşa, cu rădăcini în Boian.

Încântat de buna folosire a banilor Guvernului României şi în sensul că volumele apărute până acum sunt elegante, frumoase, mulţumit de această parte răsplătitoare sufleteşte a biografiei sale de scriitor, Ştefan Hostiuc a trecut la prezentarea lor pe îndelete, începând cu „Opera poetică” a lui Arcadie Suceveanu, bine cunoscut (şi citit, şi iubit) pe amândouă malurile literare ale Prutului şi pe meleagurile natale cernăuţene. Dar dată fiind diversitatea publicului Salonului, mai exact cu numeroşi adepţi ai cărţii ştiinţifice, cum este firesc într-un mediu academic, Ştefan Hostiuc a simţit nevoia să însoţească din când în când prezentarea cărţilor cu lecturi din versurile lor, începând cu „Linia din palmă” a lui Arcadie Suceveanu: „Nu-mi amintesc de unde şi când/ mi-a apărut linia vieţii în palmă/ nu ştiu din ce (pre)existenţă îşi trage ea/ existenţa…”. Următoarea carte, Ovidiu Ţopa, „Sfârşit şi început de lume într-un ducat habsburgic. Bucovina. Amintiri, locuri, oameni, întâmplări”, i-a prilejuit un mănunchi de aprecieri la adresa lui Mircea Irimescu, cunoscutul istoric al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, implicat salutar în editarea cărţii. În continuare, Ştefan Hostiuc a vorbit despre cărţile destinate ansamblului creaţiei lirice a poetului martir din Crasna, Ilie Motrescu – „Opera poetică”, poeziei religioase a lui Mircea Lutic – „Punctul Omega”, sonetului lui Nicolae Şapcă „Pe creste de cuvinte”, Nicolae Şapcă povestind la lansarea cărţii la Carapciu că fostul său profesor de la facultate, Grigore Bostan, i-a propus ca temă pentru lucrarea de licenţă sonetele lui Traian Chelariu. Prezentând aceste cărţi, Ştefan Hostiuc a schiţat totodată şi vii portrete ale autorilor, lăsând însă publicului şi cititorilor un eventual portret al său după parcurgerea ultimului volum supus atenţiei Salonului: Ştefan Hostiuc, „Dialoguri septentrionale”, carte de interviuri cu personalităţi din Bucovina sau cărora le pasă de Bucovina.

„S-ar putea scrie o carte despre cărţile româneşti din nordul Bucovinei, din nordul Maramureşului şi din zona Bugeacului, a oftat Eugen Patraş, referindu-se îndeosebi la cărţile dăruite şcolilor în care se mai învaţă în limba română, cărţi drastic cenzurate de comisiile speciale de pe lângă inspectoratele şcolare, care resping multe, mai ales pe cele cu tematică istorică.

Momentul s-a încheiat cu diplome jubiliare pentru oaspeţii cernăuţeni şi cu Diploma de Excelenţă pentru Druk Art, înmânată de Sanda-Maria Ardeleanu lui Ştefan Hostiuc, în aplauzele tuturor.

După volumul dedicat Bucovinei de Ovid Ţopa, editat şi prezentat de Ştefan Hostiuc, iată că programul Salonului a înălţat la orizontul interesului nostru un alt autor din „vechea familie a Ţopenilor”, Filip Ţopa, cu „Povestea Bucovinei”, carte publicată întâi în serial în „Glasul Bucovinei” şi acum prima dată în volum de Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” a Sfintei Mănăstiri Putna cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, la Editura Nicodim Caligraful – Mănăstirea Putna, 2023. Ca şi în revistă, „Povestea Bucovinei” se deschide cu studiul istoricului Ilie Luceac şi cu un cuvânt înainte al fiicei autorului, Nidia-Adriana Ţopa. Despre incontestabila valoare a cărţii au vorbit arhim. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi acad. Alexandrina Cernov, esenţial rămânând studiul lui Ilie Luceac. Acad. Alexandrina Cernov a dat din nou glas sentimenului de recunoştinţă faţă de Nidia-Adriana Ţopa pentru darul manuscrisului cărţii. Nu mult mai târziu, îndepărtând cu nerăbdare învelişul de ţiplă al cărţii şi parcurgând grăbit în picioare rândurile Nidiei-Adriana Ţopa, descopeream mişcată că trăind în ultima parte a vieţii în Capitală şi plecând la Domnul în Bucureşti, Filip Ţopa se odihneşte acum, aşa cum şi-a dorit, în cripta familiei, alături de mama, Viorica, şi de fratele său, Adrian, în cimitirul de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei.

Cărţi înţelepte şi frumoase au atras permanent invitaţii, vizitatorii la standul Editurii Crimca Suceava, cu atât mai mult la întâlnirea cu directorul acesteia, preotul Ştefănel-Stelian Ciurciun. Cucernicia Sa, anunţând deschiderea editurii şi spre traduceri, a făcut succinte prezentări ale volumelor proaspăt apărute „Călătorie în Muntele Athos” de Spyridon Bailey şi „Răstignirea Împăratului Slavei –istoria incredibilă şi misterul sublim al Sfintelor Pătimiri” de Eugenia Scarvelius Constantinou. De asemenea a vorbit despre ediţia a II-a, îmbogăţită, a cărţii de predici „Triodul. Golgota Pocăinţei”, semnată simplu, dar semnificativ, Calinic, Arhiepiscop al Sucevei. Precum şi despre volumul „Cuvinte, dă-mi cuvinte” de Alexandru Prelipcean. O altă carte, frumoasă de nespus, cartea Salonului pentru mine, asupra căreia a stăruit pr. Ştefănel-Stelian Ciurciun, a fost enciclopedia teologică „Theotokos” de Remus Rus, Adrian Cazacu, nu doar pentru respectul pe care i-l port profesorului Remus Rus şi recunoştinţei pentru cuvintele de apreciere cu care a însoţit romanul de debut al studentei sale, Niadi Cernica, de la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, ci întâi de toate pentru conţinutul său aparte. Sunt cu totul de acord cu Preasfinţitul Damaschin Dorneanul că „Theotokos” va fi un punct de referinţă în activitatea Editurii Crimca Suceava. Iar drepturile de proprietate asupra lui „Theotokos” sau asupra acestei traduceri a volumului „Răstignirea Împăratului Slavei” vor însemna un răsunet mai puternic al Editurii Crimca Suceava în lumea cărţii de calitate.

 Cu doamnele bibliotecare Cătălina Hurjui şi Adriana Malanciuc alături, iată-ne şi la momentul Editurii Muşatinii Suceava! Dar înaintea rândurilor dedicate acestuia, un cuvânt de preţuire la adresa Doamnelor Bibliotecii Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, nu doar pentru ţinuta sărbătorească, pentru amabilitate, promptitudine, eficienţă, ci şi pentru grija cu care s-au documentat pentru o cât mai completă prezentare a editurilor şi autorilor participanţi, reţinând ca reprezentative pentru calitatea întregii echipe a directoarei Sanda-Maria Ardeleanu, numele membrelor comitetului de organizare: Mihaela Cristea, Lăcrămioara Ciobanu, Liliana Ciobanu, Antoaneta Mihailescu. Şi un cuvânt de mulţumire pentru doamnele care mi-au fost alături la lansarea celor două cărţi ale mele: Alis Niculică şi Elena Pintilei de la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, Georgeta Moroşanu, din Fălticeni, Brânduşa Bîrsan din Udeşti, precum şi reprezentantele la Salon ale Librăriilor Alexandria. Cât despre Editura Muşatinii Suceava, cu Dana Giurcă şi Alexandru Pînzar în colectivul lor, înalta calitate este prima din caracteristicile pozitive care îţi vin în minte. Este suficient să avem în vedere „Bucovina literară” a ultimilor ani. Şi pentru că am ajuns la seria nouă a acestei reviste înfiinţate în anul 1942 la Cernăuţi, să îndreptăm un gând de recunoştinţă, de bună amintire pentru cei care au condus-o şi nu mai sunt printre noi, universitarul Mihail Iordache, scriitorul Ion Beldeanu, de curând plecat, poeta Carmen Veronica Steiciuc, altul de reînnoită încredere în actualul său redactor-şef, poetul Alexandru-Ovidiu Vintilă, şi neapărat unul care să exprime bucuria de a o şti apreciată, căutată în rândul publicaţiilor literare de cititori din ţară şi de peste hotare.

În ceea ce priveşte mozaicata noastră relatare, să o încheiem cu felicitările pe deplin meritate de organizatori şi cu mândria, consolidată de ediţia jubiliară, de a avea la Universitatea Suceava un salon de carte reper pe harta culturală a României.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI