Să fim smeriţi, adică să fim fără veleităţi şi mai ales fară veleităţi religioase. Nu zice nimeni că nu trebuie să ocupăm, creştini fiind, locuri de frunte în societate, în cultură sau chiar în conducerea oamenilor. Putem să avem astfel de locuri şi să dea Dumnezeu să fie cât mai mulţi creştini la locuri de frunte şi la locuri din care să poală ajuta pe alţii, dar lucrul de căpetenie pentru noi este să-i slujim lui Dumnezeu şi să ne ridice Dumnezeu acolo unde vrea El să fim. Aşa a făcut Maica Domnului, care parcă ar fi ştiut cuvântul Sfântului Isaac Sirul după care „desăvârşirea este o prăpastie de smerenie”.
(Arhimandritul Teofil Părăian, Maica Domnului, Raiul de taină al Ortodoxiei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 108)
Comentarii