Tabăra de vară „Mai aproape de Cer”, ediţia a III-a

– Schitul „Sfântul Ilie” Salaş, 22–23 iulie 2023 –

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în perioada 22–23 iulie 2023, Mănăstirea Putna, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, a organizat la Schitul „Sfântul Ilie” – Salaş a treia ediţie a taberei de vară „Mai aproape de Cer”. Tabăra face parte din Şcolile de vară „Copii şi părinţi la altar”, proiect judeţean coordonat de doamna inspector de religie Daniela Ceredeev. Au participat 170 de copii din Salaş şi din satele apropiate. Tabăra a fost coordonată de domnul profesor Vasile Schipor de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus, ajutat de 8 voluntari: Iustina Boiţă, Anuca-Lenuţa Cornea, Sergiu-Mihai Chelba, Ana-Maria Ionesi, Silvia Mleşniţă, Vasile-Emilian Dabîca, Andrei Hasna şi Maria Bodale.

În prima zi, de dimineaţă, cerul a vărsat câteva lacrimi de bucurie asupra taberei, iar după rostirea rugăciunii „Tatăl nostru” norii s-au îndepărtat, cerul s-a luminat şi soarele a început să mângâie cu razele lui feţele copiilor. După rugăciune şi înviorare, participanţii au fost repartizaţi, în funcţie de vârstă, în patru grupe, fiecare având un sfânt ocrotitor: Sfântul Serghie de Radonej, Sfântul Ignatie Teoforul, Sfântul Proroc Ilie şi Sfânta Cuvioasă Parascheva. Au urmat jocuri de cunoaştere, jocuri interactive, care i-au ajutat pe copii să se deschidă, să lege prietenii şi să se bucure de timpul petrecut împreună.

Punctul culminant al zilei l-a reprezentat „Vânătoarea de comori”, care i-a pus în acţiune pe copii. La acest joc, participanţii s-au împărţit în cinci grupe cu vârste variate, pentru ca şansele să fie egale. Copiii au avut de desluşit poezii, care le dăruiau câte un indiciu, cu ajutorul căruia aflau locaţia unde aveau de îndeplinit câte o misiune. La finalizarea celor cinci probe, fiecare grupă a primit câte un fragment dintr-o poezie care le oferea indiciul cel mai important – locaţia comorii. Punând cap la cap toate indiciile, participanţii au descoperit că marea comoară se află sub clopotul schitului: multe bomboane (hrană pentru trup) şi iconiţe (hrană pentru suflet).

A doua zi, duminică, am participat cu toţii la Sfânta Liturghie. Apoi, fiecare grupă a început pregătirile pentru serbarea „Astăzi am atins Cerul”. Astfel, copiii s-au bucurat de o mulţime de jocuri şi activităţi: campionatul de fotbal, atelierul de pictură şi creaţie, jocuri de competiţie între echipe, dansuri şi multe altele. Înainte de a-i primi pe invitaţi, cele patru grupe au luat parte la un atelier cu tema „Eu şi aproapele meu”, în care Maria şi Sergiu au condus o discuţie pentru a descoperi şi înţelege cine este aproapele nostru şi cum să ne manifestăm iubirea faţă de acesta. Concluzia atelierului a fost că fiecare om este aproapele nostru, indiferent de statul său, şi că rugăciunea este esenţială în a ne arăta iubirea faţă de aproapele. În această atmosferă de sărbătoare, tinerii participanţi au schimbat impresii despre experienţa acestor zile minunate, au adresat mulţumiri şi au intonat poezii, cântece şi rugăciuni.

Mult aşteptată a fost întâlnirea cu părintele stareţ Melchisedec Velnic şi cu doamna inspector de Religie Daniela Ceredeev, moment ce i-a găsit pe toţi pe aleea din curtea Schitului. Fiecare copil purta în mâini, drept semn de recunoştinţă, cu emoţie, cea mai frumoasă floare din propria grădină. Chipul fiecărui copil a fost brăzdat de zâmbet, mulţumire şi pace, iar bucuria a fost molipsitoare.

Serbarea care a încununat toate activităţile şi trăirile din aceste zile s-a numit „Astăzi, am atins Cerul” şi a avut loc în faţa altarului de vară. Copiii şi voluntarii au prezentat cu entuziasm momentele speciale de muzică şi actorie, pentru care au primit aplauzele şi aprecierile tuturor.

Întâlnirea din acest an s-a încheiat cu tradiţionalul foc de tabără unde, printre cântece şi dansuri, s-au oferit îmbrăţişări, lacrimi şi cuvinte de apreciere, fiecare aşteptând cu nerăbdare ediţia viitoare.

Tabăra a avut un frumos impact şi asupra organizatorilor, reuşind să ne umple sufletele de fericire şi nădejde. În rândurile ce urmează, doi dintre voluntari ne-au lăsat gândurile lor referitoare la tabără.

 

Sergiu-Mihai Chelba:

„În nădejdea atingerii Cerului, am petrecut alături de nenumăraţi îngeraşi două zile de basm, a căror amintire sălăşluieşte acum în sufletul meu. Am venit cu gândul de a le fi îndrumător, de a le împărtăşi măcar o fărâmă din frumuseţea vieţii alături de Hristos, însă aceşti copii, din ai căror ochi scăpăra lumină, mi-au fost ei mie îndrumători şi mi-au sădit o bucurie sfântă în cămara inimii. M-au învăţat frumuseţea simplităţii, cum să te bucuri de fiecare freamăt al pădurii, de fiecare fir de iarbă, de fiecare norişor pe care se plimbă îngerii. Mi-au confirmat că «frumuseţea va salva lumea» , mi-au arătat cine este aproapele nostru şi ce înseamnă a-l iubi. M-au învăţat că ochii noştri nu trebuie să fie plecaţi către pământ, ci trebuie înălţaţi către cer, căci de acolo ne veghează Mântuitorul. Astfel, concluzia timpului preţios petrecut împreună a fost că iubirea adevărată are ca izvor simplitatea, curăţia şi smerita cugetare şi că din dragoste se nasc cele mai frumoase virtuţi, precum nădejdea, îngăduinţa, îndelungă-răbdarea, bunăvoinţa. Voi păstra cu preţuire amintirea acestor zile petrecute alături de copii, «mai aproape de Cer», mai aproape de Hristos.”

Maria Bodale:

„Trăiri peste trăiri la Salaş! Cele două zile ale taberei de vară «Mai aproape de Cer» m-au făcut să simt că am pătruns cu totul în timpul lui Dumnezeu, într-un veşnic prezent. Sufletul meu a fost cuprins de o nemărginită bucurie când am privit spre curtea schitului şi am constatat că este mai plină decât anul trecut. Printre zâmbetele copiilor care afirmau cu căldură «Am revenit!» , «Mă bucur să te revăd!» , am putut observa şi unele noi, dar la fel de încărcate de emoţie şi nerăbdare.

Momentul care m-a marcat cel mai mult şi de care îmi voi aduce aminte mult timp de acum înainte a fost prilejuit de atelierul «Eu şi aproapele meu». Astfel, la nu mai mult de 6 anişori, o fetiţă din grupa Sfântul Serghie de Radonej s-a apropiat de mine cu dorinţa de a împărtăşi celorlalţi un adevăr care a pătruns imediat în cugetele fiecăruia dintre noi. Gândul ei a fost următorul: «Nu contează dacă avem haine noi sau vechi, contează că avem mâini, picioare». La primirea acestor cuvinte, lacrimile ne-au stat de strajă împrejurul ochilor şi au rămas acolo până la momentul despărţirii, pecetluit de promisiunea că ne vom revedea şi că, de acum înainte, ne vom pomeni unii pe alţii în rugăciune!

Înainte de a porni către Salaş, cu o zi înainte de tabără, am citit cuvintele scriitorului rus Feodor Dostoievski: «Sufletul se vindecă atunci când eşti în preajma copiilor». Acum pot spune din toată inima că tabăra de vară «Mai aproape de Cer» a fost VINDECARE pentru sufletul meu.”

A consemnat profesor VASILE SCHIPOR