Ziua de 29 iunie a provocat iubitorilor de frumos din Vatra Dornei o dublă bucurie. Salonul Alb al Casei de Cultură a găzduit două manifestări îngemănate prin semnificaţii şi valoare: lansarea romanului „Vieţi înlănţuite” semnat de scriitoarea Violeta Cîmpan, cunoscută ca poetă de real talent, şi vernisajul expoziţiei de fotografie „Cărări spre lumină”, autor Paul Braşcanu, împătimit cercetător al istoriei căilor ferate, dar şi al istoriei Bucovinei.
Manifestarea, organizată de Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, cu sprijinul Casei de Cultură, a fost moderată de directoarea instituţiei, Violeta Codorean, care a subliniat, în deschidere, buna colaborare dintre cele două entităţi culturale şi a anunţat prezenţa onorantă a scriitorului, criticului literar, traducătorului Valeriu Stancu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, şi a directoarei editurii Cronedit din Iaşi, Mariana Stancu.
În prezentarea activităţii scriitoarei Violeta Cîmpan am subliniat că este bine cunoscută ca poetă, a scris şi proză scurtă, iar acest volum, cel de al zecelea, este un reuşit roman, o dovadă a multiplelor capacităţi creatoare ale autoarei. De profesie finanţist (expert contabil recunoscut pentru pregătirea profesională solidă), autoarea este dăruită cu harul cuvântului, ca şi în cazul marelui poet Ion Barbu.
În intervenţia sa, scriitorul Valeriu Stancu s-a referit la expoziţia de pe simeze, ca un adevărat „drum spre lumină” în care s-a regăsit ca pelerin la Athos (a menţionat câteva imagini deosebite) sau în alte locuri din Europa. Ca autor al „Cuvântului de însoţire” al volumului lansat, în care a formulat opinii despre această lucrare, a amintit despre debutul autoarei, trimisă la „Cronica” (unde a fost director timp de 22 de ani) de profesorul său de limbă română, moment în care a sesizat potenţialul creator al acesteia, a încurajat-o şi ea nu a dezminţit în timp.
„Violeta Cîmpan este scriitor, a dovedit-o de la primul volum, o dovedeşte şi acest roman, în care se găsesc in nuce multiple posibilităţi de dezvoltare. Romanul este un amalgam foarte reuşit de diverse tipuri de roman, este o carte de succes” a spus Valeriu Stancu, opinând şi că „nu e greu să ajungi în vârf, este greu să te menţii”.
Ca să probeze că romanul este şi unul al iubirii, cum s-a menţionat, autoarea a lecturat un fragment semnificativ.
Scriitoarea Jenica Romanică este de părere că autoarea ne-a oferit un roman complex, „al călătoriei spre interiorul inimii. Personajul Veronica se întoarce (ca noi toţi) la amintiri. Este şi un roman al devenirii unei personalităţi în timp”. Vorbitoarea a evidenţiat apelul la credinţă, folosirea unor citate din Biblie, puterea credinţei ce uneşte oamenii care se iubesc, puterea rugăciunii, finalul deschis al romanului spre alte construcţii literare reuşite. Prof. Romanică a apreciat în mod deosebit şi reuşita fotografiilor din expoziţie. Stilul autoarei a fost apreciat şi de prof. Mirela Neagoş, care a urmărit-o şi în alte volume şi a fost cucerită de talentul său. A arătat că sunt foarte bine alese numele personajelor, fiecare purtând o simbolistică.
Un concis mesaj de felicitare pentru autoare a rostit primarul municipiului, Ilie Boncheş.
Omul de afaceri Vasile Chiruţă a apreciat pe toţi membrii ASATD pentru activitatea de promovare a talentelor. „Toţi sunt artişti” a subliniat vorbitorul şi s-a referit la sensibilitatea sufletului, care este o binecuvântare (demonstrând şi de ce). „Un sufet sensibil, atins de darul divin are posibilitatea de a dărui, de a trăi sincer, de a avea curaj. Sensibilitatea autoarei este susţinută şi de frumuseţea munţilor din ara Dornelor” a mai adăugat Vasile Chiruţă.
Poetul Gruia Ungurian a dedicat un poem frumosului sufletesc „dezvăluit prin îndumnezeire” (cu trimitere la autoare) şi un alt poem pentru frumuseţea cuvântului.
Personal am apreciat pertinenţa prefeţei, stilul elegant şi îngrijit al Violetei Cîmpan, corectitudinea arhitecturii acestui gen de scriere, frumuseţea şi puterea morală a personajelor (îndeosebi Veronica şi călugărul Melchisedec), capacitatea autoarei de a evidenţia stări şi sentimente generate de evenimente, evocarea unor locuri, sinceritatea opiniilor personale despre iubire, ca cel mai profund sentiment uman, despre credinţă ş.a.
Consider că autorul expoziţiei, Paul Braşcanu, are calităţile unui artist fotograf, ştiind să aleagă ce imagini trebuie surprinse şi cum să le surprindă. Imaginile – despre muntele şi Schitul „Sf. Nectarie” de pe Bârnărel şi cele de la muntele Athos – completează fericit conţinutul romanului.
Fost coleg de şcoală cu autoarea romanului, Ion Gheţău, autorul reuşitei coperţi a cărţii, a adresat felicitări pentru reuşita celor două produse artistice, romanul şi expoziţia.
Păstrând vii emoţiile de la început, Violeta Cîmpan a spus că timpul petrecut împreună este unul câştigat, mulţumind tuturor celor care i-au fost alături pe drumul reuşitelor literare, în primul rând scriitorului Valeriu Stancu, felicitându-l pe Paul Braşcanu pentru mesajul fotografiilor şi corespondenţa lor cu conţinutul romanului. Consideră că „iubirea are puterea de a dărui”, că „frumosul este cel din interiorul nostru”. A mărturisit că personajele sale caută lumina, iubirea, puterea de a pune preţ pe valorile morale. A recurs în scris şi la experienţe personale, chiar şi cele dureroase, care au întărit-o. (Cititorii au descoperit în personajul Veronica prototipul autoarei – n.n.)
Paul Braşcanu a mărturisit că iubeşte profund Bucovina, apreciază în mod deosebit munca autoarei la reuşita romanului, în care se regăsesc imagini din fotografii, un proiect iniţiat şi realizat de trei oameni (călugărul Nectarie, stareţul schitului, Paul şi Violeta). „Fiecare dintre noi are muntele său sfânt. Eu am doi: Bârnărel şi Athos” a încheiat Paul Braşcanu.
Emoţionanta întâlnire s-a încheiat, firesc, cu o sesiune de autografe şi cu bucuria tuturor de a se simţi mai bogaţi sufleteşte.
Comentarii