În perioada 4 aprilie-3 mai 2023, Elite Art Gallery Bucureşti găzduieşte expoziţia personală a pictorului Constantin Flondor, aşezată sub titlul „Cernăuţii şi gustul cenuşii”. Vernisajul expoziţiei a avut loc pe 4 aprilie 2023, printr-o intervenţie a criticului şi istoricului de artă Cristian-Robert Velescu:
„Cernăuţii şi gustul cenuşii” sunt cuvintele sub care, recent, Constantin Flondor a hotărât să aşeze o selecţie importantă de imagini extrasă din felurite segmente ale creaţiei sale, alăturând opere ce aparţin unor faze distincte, dar şi unor tehnici diverse, bunăoară pictura şi fotografia. Să amintesc încă de la bun început că firul care le leagă este cel autobiografic. Toate au menirea de a conduce mesajul artistului în chiar aria de lumină a înţelegerii semenilor săi. O lumină când strălucitoare, când difuză. Selecţia de lucrări pe care Constantin Flondor o propune e purtătoare a unor însuşiri cardinale, a smereniei şi a sacrificiului, ambele proprii creaţiei, dar şi fiinţei creatorului, care se întâmplă să fie pictor. Să mai adaug oare că smerenia creatorului, transmisă şi creaţiei, s-a distilat şi se distilează încă sub ceea ce voi numi „presiuni ale istoriei”, Cernăuţii natali fiind percepuţi – în expoziţie chiar – ca „oraş al durerii”, oarecum în felul în care Mântuitorul ni s-a arătat ca „Bărbat al Durerii” (Vir Dolorum)? Înadins am precizat că mesajul aflat în partea nucleică a creaţiei e aşezat, aidoma unei ofrande, în aria de lumină a înţelegerii privitorului. Sacrificând, artistul se şi smereşte. Căci, într-un mod deosebit în cazul expoziţiei de la Galeria Elite, dar şi în cuprinsul creaţiei înţelese ca ansamblu semnificant, Constantin Flondor a renunţat de multă vreme deja la misiunea de „luminător” al semenilor săi. O misiune pe care tradiţia renascentistă i-a încredinţat-o artistului, înţeles – sau poate numai perceput? – ca fiinţă excepţională. Dimpotrivă, Flondor îşi aşază mesajul în locul cel mai primejduit cu putinţă, în chiar puterea de înţelegere – oscilantă, limitată – a semenilor săi. Astfel, „detronat” prin propria-i voinţă, artistul aşteaptă ca divinitatea însăşi, în splendoarea chenozei sale, să coboare în mintea creaturii spectator şi să culeagă de acolo ofranda adusă de artist. Este, aceasta, un „releu” al valorizării imaginii plastice rar întâlnit în istoria artei – înrudit, poate, numai cu acela propriu „artei populare” –, unul care aruncă peste bord toate „construcţiile instituţionale” şi toate „ierarhiile”, artistul încredinţându-se numai lui Dumnezeu. În cazul artei lui Constantin Flondor, funcţionalitatea amintitului „releu” este favorizată – cred – şi de dimensiunea autobiografică aşezată de artist în structurile operei”.
Constantin Flondor (n.1936) este nepot al pictorului cernăuţean Nicolae Ivasiuc şi descendent al unei importante familii bucovinene. Cofondator al grupărilor de artă „111”, „Sigma” şi „Prolog”, Flondor se face remarcat prin prolificitate, consecvenţă şi implicare. În cursul prestigioasei sale cariere, practica artistică şi demersul pedagogic au fost îmbinate în mod statornic. În perioada 1962-1991, Constantin Flondor a predat la Liceul de Arte Plastice din Timişoara, iar între 1991 şi 2002 la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, unde a împlinit între 1996 şi 1999 funcţia de decan. Prezent în numeroase expoziţii personale şi de grup din ţară şi străinătate, artistul a dobândit o notorietate de necontestat, vădindu-se a fi una dintre figurile emblematice ale artei româneşti contemporane. Ca orice membru al grupului Prolog, Constantin Flondor priveşte cu deferenţă în direcţia tradiţiei artistice, pe care o admiră. Fapt care nu îl împiedică să confere propriei creaţii o solidă dimensiune experimentală. Pictură de şevalet şi desen, mail-art, instalaţie, performance şi film, sunt mediile expresive pentru care a optat în cursul timpului. Flondor trăieşte şi creează la Timişoara.
Elite Art Gallery are drept scop promovarea artiştilor plastici contemporani, prin organizarea unor ample proiecte culturale. Sunt înfăţişate publicului noi forme de exprimare artistică, abordări novatoare, proprii artei contemporane, dar şi valori deja consacrate în spaţiul cultural românesc.
ANA NEAGOE
Comentarii