La Galeria de Artă „Ion Irimescu” din Suceava, s-a vernisat, luna trecută, prima expoziţie personală de pictură şi grafică, intitulată „Patruzeci”, a artistului plastic şi profesorului de arte vizuale Răzvan-Ştefan Horobeţ.
Artistul este absolvent al Şcolii Gimnaziale şi al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava şi s-a specializat la Facultatea de Arte Plastice şi Decorative „George Enescu” din Iaşi, secţia Design, în prezent fiind şi membru al Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici din România. După o primă etapă în care a pus accentul pe design, Răzvan-Ştefan Horobeţ îşi caută drumul spre împlinirea artistică în pictură şi grafică. Este un drum greu, de autodepăşire, aflându-se încă în căutarea asiduă a unui stil personal. Sugestivă în acest sens este lucrarea intitulată, aspiraţional, aş zice, dar şi surprinzător, Impresistenţă – o creaţie lexicală proprie, care, mi-ar plăcea să cred, reprezintă o fuziune între substantivele „impresie” şi „insistenţă” şi o devoalare parţială a unei aspiraţii şi a unui proiect artistic – lucrare în care păsărea, prin zborul ei spre înaltul cerului, simbolizează calea spre cunoaştere şi spre împlinire spirituală.
Cu această deschidere spre cunoaştere, observăm o evoluţie firescă a lui Răzvan, fără salturi rapide, spectaculoase. El reia cu răbdare forme din natură pe care le studiază, le desenează şi le transpune apoi în spaţii compoziţionale prin modalităţi originale de exprimare artistică – plastică. Pe lângă redarea realistă a formelor în spaţiul compoziţional, unde preferă simplitatea, limpezimea şi exactitatea reprezentării, este preocupat şi de simplificări şi, mai ales, de semnificaţii. Tratează cu seriozitate temele pe care şi le propune şi creează compoziţii armonice, echilibrate, bazându-se pe principiile compoziţiei figurative tradiţionale româneşti şi urmărind ideea, sensul.
Obţine expresivităţi plastice creând contraste între suprafeţe încărcate cu detalii sau simplificate, între linii şi puncte, între proporţii şi calităţi valorice şi cromatice.
Genurile abordate de artist sunt: compoziţia, portretul, peisajul şi natura statică, pe care le finalizează prin tehnicile picturii în ulei pe pânză şi a graficii alb-negru, în creion şi în tuş pe carton.
Prin formaţia sa de designer, Răzvan-Ştefan Horobeţ respectă conturul formelor peste care aşterne cu stricteţe petele de culoare. Este atras mai mult de studiu şi nu caută să impresioneze prin experimente şi invenţii care pot fi rezultatul grabei şi al interpretării.
In portrete este preocupat de asemănarea cu modelul, de gestica personajelor, dar şi de stările lor afective. Îşi alege mai mult ca modele tineri (băieţi şi fete) care privesc cu uimire, cu seninătate şi cu bucurie minunile lumii care–i înconjoară.(Elevi de la Volovăţ I, II III, IV, V); În compoziţiile Artistul plastic Adrian Grosar şi Artistul plastic Vlad Ichim, Răzvan este interesat să-şi îmbogăţească tehnica de lucru alb-negru în creion sau combinată cu tuş. Alteori ne transmite Bucuria, Sinceritatea, Puritatea (Delia; Lucas; Iulia; Emilia; David), Îngândurarea (Autoportret), Delicateţea, Fragilitatea (Anna), Optimismul, Speranţa (Teodora; Ruben).
În portretele (Inspector Loredana Ceică şi Fată din Volovăţ) artistul aduce un elogiu creatorilor de costume populare tradiţionale. Personajele sunt pretexte, artistul dă expresivitate compoziţiilor prin preluarea principiilor şi motivelor artei decorative întâlnite în decorarea iilor bucovinenene.
În compoziţiile Fată cu vioară, Vrabie şi Selfi, ne insuflă stări de meditaţie şi visare. Motivul corpului feminin este redat cu multă sensibitate prin mijloace plastice clasice sau moderne.
În naturi statice redă materialitatea şi caracterul formelor (elemente vegetale, draperii, vase de ceramică), precum în Natură statică cu draperie şi Natură statică cu flori.
În peisaje observăm sentimentele de bucurie ale artistului în faţa frumuseţilor din natură, care-l inspiră şi furnizează motivele lucrărilor sale. Compune un anumit motiv, nu este atras de vederi panoramice. Îşi alege în general case şi instituţii din Bucovina în care surprinde contrastele dintre lumini şi umbre, echilibrul între fond şi forme, compunerea suprafeţelor aerate, decorate cu linii şi puncte clădite pe structuri compoziţionale statice sau dinamice. (Şcoala din Volovăţ; Casă din Volovăţ; Credinţă; Casă din Putna).
În compoziţiile intitulate simbolic, sugestiv Cal orange şi Cal violet, este atras de frumuseţea, eleganţa şi semnificaţia motivului şi urmăreşte efecte cromatice prin contrastele de culori complementate galben-violet şi albastru-orange.
Pictorul şi graficianul reuşeşte să se manifeste consistent, depăşind perioada în care s-a dedicat mai mult designului.
Cromatica este echilibrată şi sobră, fără contraste puternice între tonuri şi tente de culoare. Preferă şi gamele calde şi cele reci, în funcţie de tematica compoziţiilor si de armoniile plastice pe care vrea să le obţină.
Seriozitatea cu care a început să abordeze genurile artelor plastice şi dorinţa sa de a-şi îmbogăţi tehnicile şi mijloacele de exprimare artistică mă îndeamnă să cred că Răzvan va depăşi multe obstacole şi va ajunge acolo sus, asemeni păsării în zborul ei spre înalturi.
Martie 2023
LUCIA PUŞCAŞU,
artist plastic, profesor
Preşedinte al Asociaţiei Artă şi Umanitate
Comentarii