Cu binecuvântarea Înalt-preasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în ziua de 23 februarie 2023, Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Mănăstirii Putna a organizat a XXVIII-a ediţie a simpozionului internaţional de istorie Colocviile Putnei. Lucrările simpozionului s-au desfăşurat fizic şi online, fiind coordonate din Sala de conferinţe a Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” de la Mănăstirea Putna.
În cuvântul de întâmpinare rostit în deschiderea lucrărilor, arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a vorbit despre cercetările care s-au realizat în cadrul Centrului în cei 18 ani de activitate şi despre rolul grupului călugărilor-cărturari de la Putna care, sub coordonarea profesorului Ştefan S. Gorovei, a adus contribuţii la cunoaşterea epocii lui Ştefan cel Mare şi a istoriei Mănăstirii Putna. Părintele stareţ i-a amintit şi pe colaboratorii Centrului care „s-au implicat afectiv, cu inima, şi intelectual, cu mintea, şi de aceea la Colocviu este multă căldură şi înţelegere”.
În continuare, istoricul Lucian-Valeriu Lefter a prezentat cartea Boieri ai Moldovei, înainte şi în vremea lui Ştefan cel Mare. Lansarea volumului a avut loc la Iaşi cu doar o zi înaintea colocviului şi cuprinde 114 medalioane prosopografice ale boierilor lui Ştefan cel Mare, un repertoriu bibliografic şi heraldic, precum şi un studiu de caz referitor la boierii care au murit în lupta de la Vaslui. După acest moment, părintele Alexie Cojocaru a prezentat ultimul număr al revistei „Analele Putnei” (vol. XVI, nr. 1/2022), care cuprinde comunicările prezentate la ediţia a XXVI-a a Colocviilor din septembrie 2022.
Prima sesiune de comunicări, moderată de arhim. Dosoftei Dijmărescu, a debutat cu studiul doamnei Mariei Magdalena Székely, Din nou despre însemnele doamnei Maria Asanina Paleologhina. O abordare istoriografică (II). Acoperământul de mormânt al doamnei Maria Asanina Paleologhina este una dintre cele mai valoroase piese din tezaurul Mănăstirii Putna, dar şi una dintre cele mai valoroase broderii post-bizantine.
A urmat domnul Andrei Pogăciaş cu o prezentare despre Armata Măriei Sale. Încercare de reconstituire grafică a soldaţilor lui Ştefan cel Mare, un studiu inedit despre reconstituirea echipamentului purtat şi a armamentului folosit de oştenii Măriei Sale.
Domnul Mihai Florin Hasan, în Antropotoponimia din Moldova de la primele acte de cancelarie păstrate până la 1504, a extins cercetările sale la spaţiul Moldovei pentru perioada 1392–1492 şi a explicat originea numelor unor sate, asociindu-le cu numele întemeietorilor acestora, concluzionând că topoantroponimele din perioada studiată sunt diverse.
A urmat Miroslav Mai-Boroda cu lucrarea Gospel of the Holy Archanghels Michael and Gabriel Church from Suceava and the Psalter of Teodor Corbea in the Collection of the Chernihiv Historical Museum, în care a prezentat două manuscrise de provenienţă din spaţiul românesc, necunoscute istoricilor până acum. Cercetătorul a oferit date biografice despre Teodor Corbea şi despre modul în care a ajuns psaltirea lui în colecţia Muzeului din Cernigov, despre colofonul de pe Tetraevanghelul care a aparţinut Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Suceava, astăzi dispărută, şi starea lui precară de conservare.
Cercetătoarea kieveană Yevgeniya Ignatenko a prezentat lucrarea The Works of Evstatie, the Precentor of Putna, in Ukrainian and Belarusian Musical Manuscripts despre unele manuscrise ale lui Eustatie Protopsaltul prezente în colecţiile unor biserici din Ucraina şi Belarus, comunicare care s-a încheiat cu audierea unui imn heruvic compus de ilustrul reprezentant al Şcolii muzicale de la Putna. Continuând pe aceeaşi temă, Ierod. Avraam Bugu a avut o intervenţie despre importanţa creaţiei Cuviosului Eustatie şi a prezentat informaţii suplimentare despre el şi despre alţi ucenici ai lui.
Eduard Rusu, în Instrumentele muzicale din pictura bisericii „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa, a arătat rolul informativ al picturii bisericilor, modul în care pictura de tradiţie bizantină înglobează şi elemente contemporane momentului realizării unei fresce, nespecificate în erminie. Pictura bisericii Mănăstirii Suceviţa constituie o bună sursă de informare despre aspecte ale trecutului nostru muzical, aici întâlnindu-se o varietate de instrumente, aparţinând mai multor categorii muzicale, dar şi contextele în care acestea erau folosite, lucru important pentru înţelegerea corectă a fenomenului muzical din a doua ju-mătate a secolului al XVI-lea.
Ultima comunicare din prima sesiune a fost a domnului prof. Ştefan S. Gorovei, Contribuţii „mărunte” la istoria Mănăstirii Dragomirna (II), şi a adus informaţii noi referitoare la unii egumeni ai Mănăstirii Dragomirna, precum şi la unii ctitori târzii, înmormântaţi acolo. Ca o învăţătură de viaţă, domnul profesor a spus că „respectul pentru strămoşi şi respectul pentru cele sfinte merg bine împreună”.
A doua parte a Colocviului, moderată de istoricul Lucian-Valeriu Lefter, a început cu comunicarea domnului Vlad Bedros, Iconografia Tăierii împrejur în pictura moldovenească de la sfârşitul secolului al XV-lea, în care a prezentat iconografia acestui praznic în pictura post-bizantină din Moldova. Autorul a identificat în manuscrisele moldoveneşti din secolele al XV-lea şi al XVI-lea o predică care comemorează împreună momentul Tăierii împrejur a lui Hristos şi pomenirea Sfântului Vasile cel Mare şi oferă astfel un fundal explicativ pentru contextele iconografice în care este reprezentat acest episod biblic.
Următoarea comunicare, Protocolul poruncilor către Mănăstirea Putna. Volumul I, perioada 1785–1809, a aparţinut monahului Alexie Cojocaru şi protos. Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna. După ce Bucovina a trecut sub stăpânirea austriacă, toată corespondenţa mănăstirii cu Centrul eparhial era copiată într-un registru numit Protocolul poruncilor. Din cele cinci astfel de volume existe la Putna, părintele Alexie l-a prezentat pe cel care acoperă perioada 1785″1810. Documentele din registru cuprind informaţii inedite despre reparaţia clădirilor în 1802, despre strămutarea Bisericii Naşterea Maicii Domnului de la Putna la Voitinel, despre alte strămutări, inventare, transferări de călugări, reguli de conduită monahală etc.
Prezentarea istoricului Ioan-Augustin Guriţă, Crâmpeie de istorie putneană. Câteva contribuţii, a cuprins trei „mărturii mărunte” referitoare la viaţa culturală şi la oamenii din spatele acesteia: un manuscris „necunoscut” care cuprinde traducerea unei Esopii făcută de către arhim. Vartolomei Mazereanu, un pomelnic scris de un autor putnean şi completarea biografiei lui Sevastian Gheorghiescu prin identificarea unui manuscris cu versuri care a aparţinut ieromonahului cărturar.
Comunicarea protos. Timotei Tiron de la Mănăstirea Putna, Parohia Putna în secolul al XIX-lea, a prezentat câteva aspecte referitoare la parohia Putna, cunoscute din documente de arhivă: mărturii de căsătorie şi botez, ordine civile, sărbători bisericeşti, dări de seamă ale cheltuielilor bisericii, patrimoniul parohiei, reparaţii ale bisericii, îndrumări privind comportamentul în timpul pandemiilor etc.
Augustin Mureşan în Un steag al oraşului Vaslui la serbarea de la Putna din anul 1871 descrie flamura urbei Vaslui, unul dintre darurile depuse pe mormântul lui Ştefan cel Mare în cadrul serbării, precum şi contextul depunerii acestuia, folosind informaţii din presa vremii.
Ultima comunicare a colocviului a arhim. Dosoftei Dijmărescu şi a monahului Alexie Cojocaru, Mănăstirea Putna în perioada stareţului Demostene Tebeica (1952-1956). Documente din arhiva mănăstirii, aduce completări la istoria locaşului sfânt în timpul stăreţiei lui Demostene Tebeica, o perioadă de instabilitate ce corespunde instaurării regimului comunist, reconstituind, pe baza documentelor de arhivă, principalele evenimente.
În încheierea colocviului, Arhim. Melchisedec a mulţumit tuturor celor care au participat la lucrările simpozionului, fie fizic, fie online, şi a anunţat că ediţia următoare a Colocviilor Putnei va avea loc în perioada 31 august – 2 septembrie a.c.
Părintele stareţ a îndemnat istoricii ca în acest an să îşi îndrepte cercetările asupra lui Eustatie Protopsaltul şi a celorlalţi psalţi, căci anul 2023 a fost declarat în Patriarhia Română „Anul comemorativ al imnografilor şi cântăreţilor bisericeşti”, dar şi asupra lui Ciprian Porumbescu, care este comemorat la împlinirea a 170 de ani de la naştere şi a 140 de ani de la moartea sa, în anul denumit prin hotărâre de Senat „Anul cultural Ciprian Porumbescu”. Totodată, a atras atenţia că deşi în ultimii ani s-au adus multe contribuţii în cunoaşterea vieţii Sfântului Ştefan cel Mare şi Sfântului Iacob Putneanul, despre alţi sfinţi precum Sfântul Ilie Iorest, Sfântul Teodosie de la Mănăstirea Schitul Mare – Maniava (astăzi în Ucraina) ştim foarte puţine lucruri, iar în cazul arhimandritului Vartolomei Mazereanu nu ştim nici măcar unde a fost îngropat.
În duh de recunoştinţă pentru istoricii care au fost alături de Mănăstirea Putna şi s-au implicat în activităţile Centrului „Ştefan cel Mare” de-a lungul vremii, în cadrul colocviului de la vară se va săvârşi un parastas pentru cercetătorii Dumitru Nastase, Şerban Papacostea, Radu Ciuceanu şi alţii.
Monah AMBROZIE GAVRILĂ,
Mănăstirea Putna
Foto: Mănăstirea Putna
Comentarii