Balul gospodarilor de la Poiana Stampei a ajuns la ediţia a XX-a

Casa de Cultură „Elisei Todaşcă” din Poiana Stampei a găzduit sâmbătă, 18 februarie, cea de-a XX-a ediţie a Balului gospodarilor. Manifestarea, organizată de Primăria şi CL Poiana Stampei marchează intrarea în Postul Paştelui, dar şi apropierea primăverii, Balul gospodarilor fiind unul din multiplele evenimente culturale organizate anual în comuna de la graniţa judeţelor Suceava şi Bistriţa-Năsă-ud, pentru promovarea dati-nilor, tradiţiilor, obiceiurilor şi a mândrului port de la Poiana Stampei, în special a bundiţei cu flori.

Costumul popular a fost obligatoriu pentru toţi participanţii la bal, fiecare doamnă care a participat primind din partea primarului comunei, ing. Viluţ Mezdrea, câte un trandafir, iar fiecare familie a fost invitată să facă o fotografie, „o mărturie”, aşezată într-o ramă personalizată cu Balul gospodarilor 2022 şi care, împreună cu o diplomă primită de fiecare cuplu participant au atestat prezenţa la eveniment.

Balul gospodarilor are o tradiţie de câteva sute de ani la Poiana Stampei, iar după o perioadă în care s-a uitat de el, în anul 2000, regretatul primar Elisei Todaşcă a reluat obiceiul, aşa cum auzise de la părinţi. Pe vremuri, petrecerile gospodarilor aveau loc în casa unuia dintre cei mai înstăriţi localnici, acolo unde participau doar familiile cu statut important în comunitate. Cu timpul, şi-au câştigat acest „drept” toţi oamenii din comună, ei demonstrând că pot respecta tradiţia impusă de bătrâni. Încă de la prima ediţie, Elisei Todaşcă a dorit ca balul să fie o manifestare în cadrul căreia să fie promovate datinile, tradiţiile şi mândrul port de Poiana Stampei, în special bundiţa cu flori. În afara faptului că a reînviat activitatea culturală, el şi-a pus amprenta asupra activităţii culturale prin înfiinţarea în acelaşi an cu balul a Ansamblului „Poieniţa”, înfiinţarea unui taraf şi a Grupului folcloric vocal „Flori de pe Dorna”, care a reuşit să strângă în buchete de melodii tot ce este mai frumos şi mai reprezentativ pentru această vatră etnofolclorică.

De la an la an, acest eveniment a devenit o întâlnire aşa cum a fost demult, când, la lăsat de sec, înainte de începutul Postului Paştelui sau al Crăciunului, bătrânii se întâlneau la hora din sat cu fetele şi feciorii pe care îi însoţeau şi îi admirau fiind organizat cu profesionalism de Petrică Chiforescu, directorul Casei de Cultură, personalul Primăriei Poiana Stampei şi consilierii locali. Meniul este unul „ca la Poiana Stampei”, cu bunătăţi tradiţionale bucovinene, care sunt „udate” din belşug cu băuturi alese cum ar fi palinca de prune, afinata şi licorile răcoritoare obţinute din fructe.

Costumul popular are frumuseţe şi multă rugăciune

Respectând tradiţia satului românesc, manifestarea reluată după o pauză de 2 ani din cauza pandemiei, la care au participat acum aproape 500 de oameni, a început cu un moment religios de binecuvântare a celor prezenţi şi a bucatelor. Preoţii parohi Constantin Jbanca şi Sorin Ilie Cormoş au vorbit şi despre pregătirile pentru intrarea în Postul Paştelui, despre frumoasele costume populare care sunt o emblemă a comunei Poiana Stampei şi despre nevoia de a fi împreună.

„Pornind de la cuvintele psalmistului David, «Cât de frumos este să locuiască fraţii împreună», iată că astăzi ne-am adunat ca fraţii în Casa de Cultură a comunei Poiana Stampei” a spus pr. Constantin Jbanca.

La rândul său, pr. Sorin-Ilie Cormoş, participant pentru a doua oară la acest eveniment, a considerat balul ca o dorinţă de continuitate a tradiţiilor româneşti.

„Este un eveniment încărcat de frumuseţe. Frumuseţea de pe chipurile dumneavoastră este amplificată de frumuseţea costumului pe care îl purtaţi, pentru că în costumele populare pe care le-am moştenit de la strămoşii noştri se îngemănează atât frumuseţea florilor de câmp, cât şi frumuseţea sufletului omenesc. Să ne amintim că înaintaşii noştri nu îşi cumpărau aceste costume din China, le coseau cu migală gospodinele şi de câte ori făcea câte o înţepătură în ie sau în cămeşa bărbatului plecat pe front să lupte, de atâtea ori rosteau o rugăciune pentru întoarcerea iubitului sau soţului, dacă era măritată sau îşi spuneau un of pe care fiecare om din lumea acesta îl are. Tot de atâtea ori fetele tinere, când îşi coseau cămaşa cea frumoasă de mireasă, se rugau la Dumnezeu să le ducă un bărbat frumos ca cel pe care ea îl avea în minte.

Acest bal al gospodarilor nu este o distracţie oarecare, este în primul rând o dorinţă de continuitate a acestor tradiţii minunate româneşti. Poporul nostru a ştiut când trebuie să muncească şi când trebuie să se veselească. În aceste petreceri ale neamului românesc nu a fost niciodată nimic urât, nimic nelalocul lui. Dacă te uiţi al un dans popular o să vedeţi câtă simetrie, câtă frumuseţe, câtă graţie este împletită acolo, câtă osteneală şi cât meşteşug există.

Pentru mine este o seară minunată, o seară plină de emoţie şi de frumuseţe pentru că dumneavoastră, prin prezenţă, duceţi mai departe nişte tradiţii minunate şi încărcate de frumuseţea neamului nostru” a fost îndemnul pr. Sorin-Ilie Cormoş.

Aurel Tămaş, invitat la „cel mai frumos bal din Bucovina”

Balul gospodarilor este o întâlnire aşa cum a fost demult, când la lăsat de sec, înainte de începutul Postului Paştelui sau al Crăciunului, bătrânii se întâlneau la hora din sat cu fetele şi feciorii pe care îi însoţeau şi îi admirau. Faţă de vremurile trecute când la bal participau doar oamenii sat, iar petrecăreţii erau înveseliţi de lăutari cu instrumentele lor tradiţionale – alămuri, fluier, cobză, vioară acum, alături de locuitorii comunei sunt persoane din împrejurimi, din judeţ, din Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Bistriţa-Năsăud, dar şi oaspeţi din Polonia şi formaţii de acompaniament cu instrumente tradiţionale dar şi moderne. În cadrul evenimentului au avut loc momente artistice susţinute de artişti locali, de invitatul de onoare, cunoscutul solist de muzică uşoară şi populară Aurel Tămaş, însoţit de formaţia sa de ceteraşi, tânăra bucovineancă Raluca Vasiluţ-Corujan, Laura Erhan şi Bucovina Express.

„Este cel mai frumos bal din Bazinul Dornelor şi nu cred că greşesc dacă spun că este cel mai frumos bal şi din întreaga Bucovină. Aici, la Poiana Stampei, s-a dat startul în urmă cu mulţi ani la Balul Gospodarilor, şi de la an la an am fost tot mai mulţi şi tot mai frumoşi. Vom duce mai departe această tradiţie frumoasă din dragoste faţă de port şi tradiţia populară cu care am fost înzestraţi şi vom face în aşa fel încât să dăm generaţiilor care vor veni aceste frumuseţi pe care le-am primit ca moştenire. Acest bal nu este frumos pentru că l-a organizat primarul, viceprimarul, consilierii locali şi toţi cei care s-au îngrijit de acest eveniment. Acest bal este frumos prin dumneavoastră, prin costumele populare pe care le îmbrăcaţi şi cu care veniţi la acest frumos bal al gospodarilor. Noi vrem să îl facem, iar dacă dumneavoastră aveţi această dragoste şi veniţi în fiecare an alături de noi, nu putem decât să ne bucurăm şi să vă asigurăm că vom organiza şi alte evenimente de acest fel.

Avem invitaţi pe măsură, avem meniu bogat, avem oaspeţi de seamă, avem tot ce ne trebuie pentru ca această seară să fie una de neuitat şi să plecăm de aici cu o amintire frumoasă” a precizat primarul Viluţ Mezdrea.

Bucovina, „Elveţia României”

Pe ritm de muzică populară, cântată de soliştii invitaţi până în zorii zilei de duminică, oamenii îmbrăcaţi în cămăşi şi cămeşoaie ţesute la război sau cusute minuţios cu motive florale şi bundiţe ornamentate tot cu flori, s-au cuprins în hore sau doi câte doi.

Solistul de muzică populară Aurel Tămaş a apreciat modul profesionist de organizare a balului, dorinţa oamenilor de participa la un act cultural de calitate şi modul în care bucovinenii ştiu să păstreze tradiţiile şi portul popular.

„Dumnezeu a făcut să ne întâlnim la Balul Balurilor din «Elveţia României» cum îmi place mie să spun comunei Poiana Stampei din Bucovina noastră scumpă şi dragă. Sunt bucuros că poposesc aici, la unii dintre cei mai frumoşi români care sunt bucovinenii, pentru a petrece o seară frumoasă şi pentru a ne bucura de multă voie bună. Dumnezeu a făcut să fim un neam frumos, să mâncăm sănătos, să ne îmbrăcăm frumos. De aceea neamul românesc nu o să dispară niciodată, chiar dacă alţii se uită mai cu jind la noi şi ne lovesc din toate părţile, când în biserică, când în cultură. Europa trebuie să fie mândră că România face parte din ograda ei” a fost mesajul solistului Aurel Tămaş.

„Premii gospodăreşti” pentru norocoşi

Cei care a luat parte la această frumoasă manifestare cultural-artistică au avut ocazia să se bucure de o seară cu muzică de calitate, de artişti de calitate, bucate alese pregătite de restaurantul „La Pentelescu”, băuturi tradiţionale, cele mai gustoase prăjituri fabricate de Lulu Artisan Patiserie, şi de cea mai bună ţuică fiartă cu secărică preparată de Octavia Chiforescu.

Printre surprizele oferite de organizatori s-au numărat acordarea, din partea primarului Viluţ Mezdrea, a unei diplome de fidelitate familiei Gheorghe şi Marinela Ţiganea pentru cei 34 de ani de căsnicie.

„Foarte puţini sunt cei 34 de ani petrecuţi împreună cu soţia mea care mi-a dăruit trei flori pe care le am acasă. În urmă cu 34 de ani, pe 18 februarie, la vârsta de 22 de ani, m-am căsătorit. Aici era un cămin cultural vechi, era foarte frig, ne-am bucurat de acel moment fascinant împreună cu toţi cei dragi. Este o mare bucurie ca, după 34 de ani, să petrecem tot la Căminul Cultural, unul modern faţă de ceea ce era pe atunci, şi cu atât de multă lume” ne-a spus Gheorghe Ţiganea.

Şi Mirela Rusu, o altă sărbătorită a zilei de 18 februarie, a primit o diplomă şi un buchet de flori.

Mult aşteptată a fost tombola în care au fost puse la bătaie 36 de „premii gospodăreşti“, cum ar fi furci, lopeţi, greble, ciocane, găleţi, coase, sape, bidoane, sârmă ghimpată şi multe altele dintre cele necesare în zootehnie sau în atelierul de pe lângă casă. Biletele câştigătoare au fost extrase de Aurel Tămaş, marele premiu fiind o roabă cu grunz de sare pentru animale, premiul II – o roabă cu un sac cu grăunţe iar premiul trei – o roabă cu un sac cu tărâţe. Premiile au fost oferite de Asociaţia Crescătorilor de Animale „Măgura Mare”, preşedinte Iacob Pentelescu.

O altă surpriză au fost tortul balului, frumos ornamentat şi gustos, şi tortul gospodarilor, care a atras cu uşurinţă atenţia tuturor invitaţilor, oferind o experienţă neaşteptată cu shot-uri delicioase.