Precedată de întrebarea retorică a managerului Gheorghe Gabriel Cărăbuş, Oare unde în altă parte Ciprian Porumbescu ar trebui mai mult omagiat decât în locurile sale?, „Balada” lui Ciprian Porumbescu în interpretarea la vioară a elevului Luca Gabriel Morar (îndrumător prof. Cristina Cleopatra Ungureanu) de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava a deschis Anul Ciprian Porumbescu la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava.
După întâietatea acordată îndreptăţit muzicii, a urmat cuvântul universitarului Niculai Barbă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, dirijorul celor mai importante manifestări sucevene (unele de amploare naţională şi internatională) din 2023 – Anul Ciprian Porumbescu. Mărturisirea unei intense trăiri sufleteşti personale hrănite de destinul acestui „mare compozitor şi mare român”, a dorinţei puternice de a se atinge excelenţa în tot ce înseamnă acţiune proiectată, organizată, tutelată de Consiliul Judeţean Suceava pentru punerea în lumină a personalităţii lui Ciprian Porumbescu până chiar la perceperea Sucevei, Bucovinei „drept capitală a românismului”, a instalat în sala de artă „Elena Greculesi”, plină de lume, un soi de patos, de bucurie a unirii pentru înfăptuirea a ceva trainic şi frumos. Niculai Barbă a vorbit cu placere şi gratitudine despre sprijinul deosebit al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava în configurarea arhitecturii Anului Ciprian Porumbescu, despre de îmbogăţirea cunoştinţelor noastre privitoare la Porumbeşti graţie documentelor puse la dispoziţie de Fundaţia Culturală „Leca Morariu” condusă de farm. Maria Olar şi postate pe pagina de Facebook înfiinţate special pentru evenimentele acestui an, despre evocarea preotului Iraclie Porumbescu, părintele literaturii bucovinene (cum îl considera Leca Mo-rariu), în conferinţa ştiinţifică din 9 martie 2023, susţinută la Suceviţa de dr. Liviu Papuc, despre înfiinţarea unui premiu „Ciprian Porumbescu” pentru Festivalul-concurs de muzică corală religioasă ortodoxă „Buna Vestire” de la Fundu Moldovei, despre o inegalabilă ediţie 2023 a Concursului Naţional de interpretare instrumentală „Lira de Aur” şi despre multe altelele, care de care mai interesantă, determinând suspinul surâzător al prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, cunoscutul istoric al Bucovinei, invitat să conferenţieze despre „Ciprian Porumbescu în viaţa şi spiritualitatea tuturor românilor”.
A fost momentul în care Niculai Barbă a omagiat în Mihai Iacobescu „o personalitate a culturii în Bucovina” şi a mărturisit că „istoria adevărată, cu adevăruri care m-au cutremurat de la dl Iacobescu le-am auzit”. După care i-a oferit microfonul, dar cum Mihai Iacobescu, cu o bună cunoaştere a aşteptărilor unui public divers, şi-a conceput conferinţa ca o sumă de răspunsuri la întrebările fostei sale doctorande Elena Pintilei, dar şi a celor venind din public, vicepreşedintele Niculai Barbă a mai avut intervenţii, toate, la fel de interesante ca şi evantaiul evenimentelor Porumbescu prezentate pentru acest an, an „în care trebuie să punem sămânţa pentru instituţionalizarea muzicii culte la Suceava” şi care nu trebuie să se încheie odată cu ultima filă din calendarul lui 2023.
Dr. Elena Pintilei şi-a omagiat călduros mentorul şi i-a schiţat un portret însufleţit în contextul sărbătoririi în 2023 a 60 de ani de învăţământ superior la Suceava, la edificarea căruia prof. univ. dr. Mihai Iacobescu s-a înscris cu o importantă contribuţie. În continuare, întrebările sale şi răspunsurile istoricului au avut în vedere, dat fiind că publicul în întregul său, prin vârstă şi preocupări, era la curent cu biografia lui Ciprian Porumbescu, probleme aparent de amănunt, dar cu reverberaţii în viaţa Porumbeştilor, a lui Ciprian Porumbescu. De pildă, vârsta mamei compozitorului, numele familiei, numărul compoziţiilor lui Ciprian, prezenţa sa la serbarea de la Putna în 1871, cum a comentat festivalul corurilor ţărăneşti din Banat, climatul dramatic în care s-a născut „Balada” – după Mihai Iacobescu „cel mai complex şi frumos şi mai zguduitor plânset pe strune pentru drama Bucovinei”, despre reprezentaţiile cu opereta „Crai nou” şi despre proiectul alteia, „Noaptea lui Sf. Gheorghe”, despre muzica fostului Imn al României şi actualului Imn al Albaniei, despre rugăciunea Tatăl Nostru pe muzică de Ciprian Porumbescu la Radio România, despre înfăptuirea muzeului dedicat lui „Ciprian Porumbescu”, şi câte şi mai câte, întrebări şi răspunsuri la fel de captivante.
Cu intervenţii din partea prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, preotului Constantin Ciupu şi altele din partea vicepreşedintelui Niculai Barbă, precum şi cu tăcerea promiţătoare a unei conferinţe la fel de atrăgătoare a lui Ion Filipciuc, întâlnirea – cu publicul părând a nu se îndura să plece – s-a încheiat totuşi până la urmă, lăsând cele mai bune impresii, cu prelungit ecou în presă şi în memoria participanţilor.
Comentarii