„Bade Mihai”

Bună ziua, stimaţi cititori ai cotidianului sucevean, „Crai nou”.

Un obicei creştinesc ne învaţă ca, atunci, când începi un lucru, să spui „Doamne, ajută!”. N-am avut niciodată curajul să trimit gânduri şi sentimente sub formă de articol vreunei publicaţii, pentru că nu mă credeam capabilă să fiu pe placul nici al cititorilor, nici al redactorilor.

Un eveniment recent, însă, mă obligă să-mi iau inima în dinţi şi să împărtăşesc cititorilor emoţia pe care am trăit-o în ziua de 15 ianuarie a.c. Atunci, un grup de membri ai cenaclului literar „Nicolae Labiş” din Fălticeni, o parte a grupului vocal „Moldava”, din cadrul „Clubului Copiilor” din Fălticeni, condus de doamna Lenuţa Rusu, părinţi ai copiilor şi cetăţeni amatori, cu toţii au sărbătorit ad-hoc Ziua Culturii Naţionale. Ideea, de a cinsti cât de modest evenimentul a lansat-o, pe grupul de WhatsApp al cenaclului, poetul nostru multipremiat, tânărul Gheorghiţă Varganici. Am citit mesajul: „Pe 15, de ziua Culturii Naţionale, nu ar fi frumos să organizăm ceva?… Mă gândeam să ne lipim pe undeva (unde se organizează un program, o comemorare). Măcar să recităm câteva poezii la bustul lui Eminescu. Ar fi trist ca asemenea zi să treacă fără nicio manifestare culturală în Fălticeni”. (Menţionez: în municipiu se organizase deja în cadrul Asociaţieiei „Fălticeni Cultural” o acţiune foarte interesantă şi incitantă – „Poetul lunii,” care a constat într-un concurs de recitare din lirica eminesciană).

Doritorii s-au implicat, locaţia programului ne era la îndemână, inimoasa doamnă Lenuţa Rusu şi-a anunţat copiii, părinţii şi-au dat tot concursul şi…

La ora 14 ne-am adunat în faţa statuii poetului nostru naţional, Mihai Eminescu, din curtea muzeului „Ion Irimescu”; un grup eterogen, format din vârste cuprinse între 10 şi 80 de ani: surorile Emilia şi Maria Hariuc însoţite de mama lor, Hariuc Doina; Todiruţ Daria, însoţită de părinti, venită din Leucuşeşti; Cojocaru Anastasia, din Fălticeni; Condurache Alexandru şi Gabriela, veniţi de la Fîntîna Mare, însoţiţi de părinţi – sunt membri ai grupului vocal „Moldava”. Dănilă Marinel, Rusu Lenuţa, Moroşanu Vasile, Todică Gabriel, Varganici Gheorghe şi Vărăreanu Saveta – membri ai cenaclului „Nicolae Labiş”. Toţi cei enumeraţi au recitat fie din creaţia lui Eminescu, fie au citit din propriile creaţii dedicate poetului nepereche, fie au citit din dedicaţiile adresate de alţi poeţi lui Eminescu.

Au citit din propriile creaţii destinate evenimentului poeţii fălticeneni Todică Gabriel, poemul „Anticorpi de ţară”, şi Varganici Gheorghe, cu poemul „Nocturnă în E minor”; domnul inginer Vasile Moroşanu a citit dedicaţia poetului fălticenean Constantin Boboc, poemul „Eminescu”, iar subsemnata am dat citire minunatului poem „Bade Mihai” scris de fostul meu elev, Ovidiu Pruteanu.

 Anume acest poem-scrisoare, adresat lui Eminescu, m-a determinat să scriu cele de mai sus, din următorul motiv: domnul Marinel Dănilă, doamna Lenuţa Rusu şi domnul Gabriel Todică au făcut fotografii şi au filmat acest original program constituit ad-hoc. Un filmuleţ, care imortalizează lectura poemului „Bade Mihai”, a circulat pe Facebook, atrăgând atenţia a peste 1.160 de cititori, până joi, 9 februarie. Lucrul acesta m-a impresionat şi m-a emoţionat, pentru că autorul a reuşit să-i sensibilizeze pe atât de mulţi internauţi, să le reamintească cele mai frumoase poezii eminesciene, să readucă în lumină prietenia dintre cei doi mari scriitori ai noştri, Ion Creangă şi Mihai Eminescu, pentru că poemul scoate în evidenţă dragostea ancestrală a lui Eminescu faţă de natura cu care se contopeşte. Ovidiu Pruteanu, omul care nu acceptă să i se spună că este poet, (…eu îmi văd numai de lungul nasului. Ceea ce scriu este o descărcare a sufletului meu), împrospătează memoria cititorului despre iubita poetului nepereche – Veronica Micle. Poate că şi interpretarea poemului şi-a spus cuvântul…

Un alt factor care m-a determinat să scriu acest articol are un substrat al conştiinţei naţionale. A fost nevoie de aprinderea unei singure scântei în conştiinţa noastră, cineva „…n-a(u) avut decât cu mâna, ori cu ochiul semn a face”, ca dorinţa de a-l sărbători pe poetul care ne reprezintă, să se materializeze.

Ce mare este forţa dragostei, a voinţei, a dorinţei, a conştiinţei şi a puterii colective!

Stimate „Crai nou”, permite-mi să anexez poemul „Bade Mihai” şi, dacă merită, publică-l pentru cititorii tăi, mari iubitori ai poeziei eminesciene. (Se poate face economie de spaţiu, scriind versurile altfel, cu bară între ele.)

„Bade Mihai” de Ovidiu Pruteanu:

Bade Mihai, aş vrea să-ţi adresez o rugăminte: / Când te întorci la Iaşi din Bucureşti, / Să poposeşti puţin la Ion Creangă / Şi la bojdeuca lui din Humuleşti, // Că-i este dor de dumneata, bădie, / Şi o să dormi o noapte aici de vrei. / Poate visaţi pe moş Chiorpec, sărmanul, / În casa cu pisici şi motocei. // Să ştii că Veronica te aşteaptă, / Să-ţi dăruiască fragedele-i buze,/ Te-aşteaptă să vă rătăciţi „nebuni”, / Prin codrii văduviţi de frunze.// Sub teiul cu miresme îmbătătoare, / Să te strecori furiş, precum un hoţ,/ Şi să împărtăşeşti nestinsa ta iubire / Pe lângă plopii fără soţ. // Iar când Luceafărul apare / Pe bolta-naltă, triumfal, / Să mergi agale prin fâneţe / Şi să adormi sara, pe deal.// Când vei veni acasă obosit, / Prin codrul cu fantasme şi cu iele, / Te facă să tresari-un ciripit / De somnoroase păsărele. // Închei aici mica-mi scrisoare. / Şi-acum pios, în faţa ta mă-nchin: / Rămâi pe veci NEMURITOR, nu rece, INEGALABILE EMIN!”

(…)

Nichita Stănescu a fost întrebat de Nicolae Băciuţ în tinereţe: „Care-i viitorul poeziei româneşti?”, Răspunsul a fost categoric şi convingător: „ Întoarcerea la Eminescu”. AŞA să FIE!!!

SAVETA VĂRĂREANU,

Fălticeni