Ziua de 10 februarie, în care Biserica Ortodoxă îl pomeneşte pe Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie, cunoscut mai ales ca izbăvitor de boli, este în fiecare an prilej de sărbătoare în Municipiul Suceava, la această dată în anul 1388 fiind menţionată pentru prima dată Cetatea Sucevei într-un document oficial. (…)
În cadrul evenimentului la care au luat parte oficialităţi centrale, judeţene şi locale, precum şi delegaţi ai Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, după interpretarea Imnului Naţional al României de către Fanfara Bucovina a Asociaţiei „Maestro Art”, a avut loc şi o slujbă de pomenire pentru înaintaşi, prilej de recunoştinţă şi preţuire, dar şi de comuniune în rugăciune.
Cu binecuvântarea Înalt-preasfinţitului Părinte Arhiepiscop Calinic, un sobor de preoţi şi diaconi, condus de arhim. Serafim Grigoraş, stareţ al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, a săvârşit slujba Parastasului pentru vrednicii voievozi ai ării Moldovei. Din rândul slujitorilor au mai făcut parte pr. Viorel Ilişoi, consilier al Sectorului Economic-Financiar al Centrului Eparhial Suceava, arhid. Vasile Demciuc, lector la Facultatea de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava şi consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu şi Arhitectură Bisericească, şi pr. Ionel Doru Budeanu, protoiereul Protopopiatului Suceava I.
Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”.
A urmat rostirea alocuţiunilor, în cadrul cărora au fost prezentate proiecte ale instituţiilor sucevene, a fost evocată importanţa jertfei voievozilor moldoveni pentru apărarea ţării dintre Carpaţi şi Nistru, subliniindu-se totodată faptul că cei de astăzi sunt datori să îşi arate recunoştinţa şi dragostea faţă de înaintaşi.
Au luat cuvântul Ion Lungu, primar al Municipiului Suceava, Alexandru Moldovan, Prefect al Judeţului, Doina Iacoban, subsecretar de stat, Niculai Barbă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, prof. univ. dr. Ştefan Purici, Prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare”, şi generalul de brigadă în rezervă Ion Burlui, preşedinte al Filialei Judeţene „Plăieşii” Suceava a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
Arhid. Vasile Demciuc le-a vorbit celor prezenţi despre o parte dintre realizările voievodului cinstit cu prilejul acestei zile de sărbătoare pentru oraşul Suceava, oferind detalii despre contextul istoric în care a fost semnat actul prin care a fost recunoscut la nivel internaţional acest loc binecuvântat de Dumnezeu.
„Petru I Muşatinul a fost fără îndoială cel mai însemnat domn al Moldovei secolului al XIV-lea, plasându-se într-un sistem de alianţe polono-lituano-muntean menit să consolideze neatârnarea ţării faţă de regele Ungariei, dobândită prin acţiunea energică a lui Bogdan I la 1363. În acest context vorbim şi despre prima atestare documentară a Cetăţii de Scaun Suceava, mai precis la 10 februarie 1388, luni în întâia săptămână a Postului, când regele Poloniei Vladislav II Jagello, strâmtorat, se adresează domnului Ţării Moldovei, Petru I Muşatinul, să-l împrumute cu 4000 de ruble de argint frânceşti, obţinând doar 3000, o sumă considerabilă pentru acea vreme, echivalentă atunci a 52 kg aur fin sau a 538 kg de argint. Contra acestei sume, domnul ării Moldovei primea un zapis, specificând că împrumutul va fi restituit în trei ani, garanţie fiind ţinutul Haliciului, aprox. 8000 de kilometri pătraţi, – cunoscut de ai noştri istorici mai ales sub numele Pocuţia –, pe care domnul Petru I Muşatinul avea dreptul să-l ocupe în caz de neachitare. Banii nu au fost restituiţi în termenul prevăzut şi această datorie şi zălogul ei au format după aceea, timp de peste 150 de ani, o pricină de continue neînţelegeri şi războaie între Moldova şi Polonia.”
Manifestările au continuat cu depuneri de coroane şi jerbe la statuia lui Petru I Muşatinul, considerat cel mai însemnat domn al Moldovei secolului al XIV-lea, cel care a semnat documentul adresat regelui Poloniei, scris în slava veche, în care este menţionată pentru prima dată Cetatea Sucevei. În timpul domniei de 16 ani, din 1375 şi până în 1391, domnul Moldovei s-a remarcat prin numeroase acţiuni menite să contribuie la dezvoltarea şi consolidarea politicii interne şi externe. Între acestea amintim organizarea cancelariei domneşti, emiterea celor dintâi piese monetare ale provinciei, stabilirea unui sistem unitar defensiv la graniţa estică a teritoriului ţării, precum şi întemeierea Mitropoliei Moldovei cu reşedinţa la Suceava.
Redăm în cele ce urmează traducerea textului chirilic în care este menţionată Cetatea de Scaun a Sucevei în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Documentul, semnat de Petru I Muşat, îl înştiinţa pe regele polon Vladislav Iagello că va primi un împrumut de 3000 de zloţi de argint: „Cu mila lui Dumnezeu, lui Vladislav, craiul Poloniei, stăpânitorului al Lituaniei şi al Rusiei şi domn altor multor ţări, sinceră închinare de la Petru Voievodul Moldovei. Facem cunoscut înalt Domniei Tale că am dat acestui adevărat pan al Varşoviei trei mii de ruble de argint frâncesc, în acea greutate, cu care am început să dăm de la Luţc şi le-am dat pe toate în Suceava. În această scrisoare sunt trei mii de ruble de argint frâncesc; Pentru aceasta facem această scrisoare pentru trei mii, iar scrisoarea Domniei tale este făcută pentru patru mii la Lăsatul Secului. Rugăm pe Domnia Ta să faceţi altă scrisoare, ca şi aceasta ce o scrieţi, dar nu pentru patru mii, ci pentru trei mii, sub pecetea crăiască. Cine ne va aduce zapisul pe trei mii aceluia îi vom da cartea voastră ce e scrisă pentru patru mii. Şi s-a scris cartea, în Cetatea Sucevei, luni, în întâia Săptămână a Postului, sub pecetea noastră în anul naşterii Domnului 1388.” (IRINA URSACHI, ArhiepiscopiaSucevei.ro)
Comentarii