> Directorul Muzeului Naţional al Bucovinei, Emil Ursu, spune că această dată reprezintă prima atestare a Cetăţii Sucevei, în timp ce a târgului Sucevei este 18 august 1388
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a contestat, miercuri, susţinerile doctorului în istorie Emil Ursu, directorul Muzeului Naţional al Bucovinei, care a arătat că 10 februarie 1388 este data primei atestări documentare a Cetăţii de Scaun, iar cea de 18 august 1388 a primei atestări documentare a târgului Sucevei.
„Am văzut un punct de vedere cu care nu sunt de acord. Am văzut că dl Emil Ursu, pe care îl respect, a spus că nu e vorba despre atestarea documentară a oraşului” a declarat Ion Lungu.
El a prezentat „un document oficial” al Universităţii Suceava, nesemnat şi neasumat, de pe site-ul USV, în care se arată că „localitatea este atestată într-un document din 10 februarie 1388, emis de Petru I Muşat, prin care îl anunţa pe regele polon Vladislav Iagello de împrumutul cu 3.000 de zloţi de argint, reprezentând data cea mai sigură pentru prima atestare documentară a Sucevei”.
Ion Lungu a citat această informaţie preluată de pe site-ul USV, spunând că e mai credibilă această informare decât ceea ce spune Emil Ursu.
„Nu pot pune în balanţă o persoană fizică cu o instituţie” a declarat Ion Lungu, care a reiterat că-l respectă pe Emil Ursu. Primarul spune că Emil Ursu propune ca marcarea atestării documentare a oraşului Suceava să fie făcută în luna august, dar Lungu consideră că această poziţie nu are susţinere istorică.
„Dacă respectăm adevărul istoric, atestarea documentară a avut loc pe 10 februarie 1388” a concluzionat Ion Lungu.
Primarul Sucevei nu a citit însă site-ul Primăriei Suceava, unde se menţionează că prima atestare a Sucevei ca aşezare urbană este în 18 august 1388.
„Prima menţionare sigură a Sucevei, în strictă ordine cronologică şi cea mai veche menţiune datată a numelui său, este cea din 10 februarie 1388, din actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei. Tot în 1388 este menţionat şi oraşul Suceava, nu ca loc de emitere a unui document, ci ca aşezare urbană. Este vorba de un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, la 18 august, în care armenii din mai multe oraşe, între care şi cei din Suceava (Ciciov), sunt supuşi juristricţiei (jurisdicţiei – n.r.) scaunului episcopal de Liov” se arată pe site-ul Primăriei Suceava.
Directorul Muzeului Naţional al Bucovinei a declarat recent, dar şi în anii trecuţi, pe baza documentelor existente, că data de 10 februarie 1388 este prima atestare documentară a Cetăţii de Scaun, iar data de 18 august 1388 este prima atestare documentară a târgului Sucevei.
„Şi s-a scris cartea în Cetatea Sucevei, luni, în prima săptămână a postului, sub pecetea noastră, în anul naşterii Domnului 1000 şi 388” se arată în scrisoarea trimisă de Petru Muşat către Vladislav, „rege al Poloniei, stăpânitor al Lituaniei şi al Rusiei şi domn al mai multor ţări”, în care domnul Moldovei îi spunea acestuia că i-a trimis un împrumut de 3.000 de ruble de argint, şi nu de 4.000, cum conveniseră anterior.
Acest act reprezintă prima atestare documentară a Cetăţii Sucevei, ridicată de Petru Muşat între anii 1374-1391.
Pe de altă parte târgul Sucevei a fost atestat documentar în 18 august 1388, prima menţiune documentară a oraşului Suceava fiind un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, potrivit căruia armenii din Suceava (Ciciov) şi Siret (Sirat) sunt supuşi jurisdicţiei scaunului episcopal de la Liov. (N.B.)
Comentarii