Reuniţi în şedinţă în ultima zi a lunii ianuarie, membrii cenaclului „Nectarie” au constatat că luna aceasta a trecut foarte repede, dar şi că a fost bogată în evenimente deosebite, în care am fost implicaţi cei mai mulţi dintre noi. Evocarea celor 173 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu ne-a provocat nu numai la organizarea de activităţi (la Vatra Dornei, la Câmpulung sau în alte localităţi), dar şi să gândim cât de mult înseamnă Eminescu pentru români, cum mai este perceput în zilele noastre şi de ce este actual, în special jurnalistul. A fost sărbătorită la aceeaşi dată Ziua Culturii Naţionale, un alt prilej de a constata că în România, cultura, cea care ne modelează ca indivizi şi ca societate, nu se bucură de atenţia cuvenită. Între 19 şi 21 ianuarie, la Fundu Moldovei s-a desfăşurat Salonul Internaţional de Cultură şi Spiritualitate „Ion Grămadă” dedicat celui căruia, pe drept cuvânt, i se spune „Eroul Bucovinei”, organizat de Societatea Culturală „Apollon” România, prin poetul George Călin, ambasador cultural ONU la Geneva, şi poeta Limona Rusu, strănepoata eroului, cu sprijinul generos al gazdelor, primarul localităţii şi prof. dr. Luminiţa Reveica Ţaran. La Casa Cărţii din Iaşi, pe 21 ianuarie, în organizarea Societăţii Scriitorilor fără Frontiere (din care fac parte mai mulţi membri ai cenaclului), prozatorul Vasile Aioanei şi-a lansat două romane apărute recent. Pe 24 ianuarie am evocat Unirea Principatelor. Despre acest eveniment şi rolul său în făurirea statului român modern, despre personalitatea lui Al. Ioan Cuza, înainte de a ajunge domnitor, a vorbit, în cadrul cenaclului, col. r. Ioan Abutnăriţei. Informaţii pertinente despre evenimentele de după abdicarea lui Cuza a prezentat col. Vasile Aioanei. Anterior acestor intervenţii, în deschiderea lucrărilor cenaclului, preşedintele executiv, scriitorul I. M. Sasu, a enumerat aceste evenimente, precum şi apariţiile consistente în presa judeţeană, sub semnăturile prof. dr. Luminiţa Reveica Ţaran şi prof. Paraschiva Abutnăriţei, urmate de lectura unui frumos poem semnat de Constanţa Abalaşei Donosă. Poetul şi prozatorul Traian Nistiriuc a lecturat un fragment din proza „Eroare judiciară”, cu profund caracter umoristic, fiind vorba despre gura unei soacre. „Ne-am decupat din rouă” şi-a intitulat Valerian Bedrule poemul pe care ni l-a lecturat şi, ascultându-l, ne închipuiam ce frumoasă ar fi lumea dacă oamenii ar fi curaţi la suflet, ca roua dimineţii. Ca de obicei, prozatoarea, eseista şi poeta Mihaela Drelciuc a propus spre lectură o carte interesantă, „Clara şi soarele” de Kazuo Ishiguro, a dezvăluit succint conţinutul, apreciind că este, în esenţă „un roman despre robotizarea rasei umane”. Costel Simirea ne-a propus un poem reuşit, intitulat „Într-o zi”, iar Costel Răescu ne-a provocat nostalgii cu „Sonet de toamnă” , dar şi sentimente de mândrie cu poemul „Eu cu neamul ăsta ţin”. Talentatul prozator Marian Călinescu a exprimat opinia că oamenii moderni nu-şi pot imagina o epocă veche şi a lecturat cap. I dintr-o frumoasă scriere de pe vremea lui Decebal, determinându-ne să ne transpunem în acele timpuri. Prof. Radu Stancu îşi exprimă bucuria că, în sfârşit, iarna a poposit şi pe meleagurile noastre, dar şi dezacordul pentru decăderea culturii române, vinovaţii fiind, după opinia sa, şcoala, mass-media, guvernanţii, propunând întoarcerea la Eminescu, actual, cum mai subliniam, mai ales prin jurnalism. Gabriela Braha s-a întors cu adevărat la Eminescu, prin recitarea poeziei „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!” şi ne-a oferit şi două poeme proprii, „Zădărnicia timpului” şi, în compensaţie „Reînvierea iubirii”, un sentiment înălţător şi indiferent la timp. Reîntors de curând de la Festivalul „Romeo şi Julieta la Mizil”, poetul şi epigramistul Constantin Moldovan ne-a împărtăşit bucuria primirii unei menţiuni (locul 6 din 126 de participanţi), bucuria întâlnirii cu personalităţi marcante ale culturii noastre – Varujan Vosganian şi Adrian Cioroianu – înfiripându-se astfel un proiect cultural benefic pentru Suceava în viitor. Ne-a delectat cu lectura epigramelor din concurs, cu două epigrame dedicate lui V. Aioanei, la Iaşi, de Ziua Culturii Naţionale, şi ne-a impresionat cu două creaţii dedicate lui Eminescu şi Vodă Cuza. În final, Costel Tâmpescu şi-a exprimat mulţumirea că întotdeauna pleacă de la cenaclu „mai bogat”, iar preşedintele I. M. Sasu a făcut precizări legate de viitoarea întâlnire.
Foto: I.M. SASU
Comentarii