Leul a avut săptămâna trecută o evoluţie mai agitată, la care a contribuit atât nivelul aversiunii faţă de risc din piaţa internaţională, cât şi decizia CA al BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la 6,25 la 6,75%/an.
Măsura, anticipată de analişti, a venit în contextul în care, conform comunicatului de presă al băncii centrale, „rata anuala a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024”. Se semnalizează astfel că la şedinţa din ianuarie viitor ar putea urma o nouă majorare a dobânzii cheie de 0,25 – 0,50 puncte procentuale, în condiţiile în care banca centrală „va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”.
Reamintim că ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, în timp ce rata anuală a inflaţiei de luna trecută a fost, conform INS, de 15,3%, comparativ cu octombrie 2021. Există şi o parte pozitivă, având în vedere că majorarea preţurilor a încetinit cu 0,6% faţă de nivelul de 15,9% din septembrie.
Dobânzile interbancare au avut o evoluţie descendentă şi au atins minime ale ultimei luni, chiar dacă BNR a majorat rata sa de referinţă. Actuala tendinţă poate fi pusă şi pe seama recentului control realizat de Consiliul Concurenţei la cele 10 bănci importante ale căror cotaţii stau la baza calculării indicilor ROBOR.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut vineri de la 8,15%, la începutul săptămânii, la 8,02%, la sfârşitul ei. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât, săptămâna trecută, de la 8,28 la 8,20%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătite la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,44 la 8,38%.
Euro a început săptămâna la 4,8871 lei care a crescut la jumătatea ei la 4,9052. Tendinţa s-a modificat în următoarele două şedinţe iar media de vineri a fost stabilită la 4,8902 lei, într-o şedinţă în care transferurile s-au realizat între 4,877 şi 4,894 lei.
Decelerarea inflaţiei anuale din SUA la 7,7% a apreciat euro la 1,0164 – 1,0364 dolari, maxim al ultimelor 4 luni. Analiştii cred că Rezerva Federală va tempera creşterile dobânzii de politică monetară, ceea ce a redus cererea de monedă americană, al cărei curs a scăzut vinerea trecută abrupt de la 4,9207 la 4,7644 lei.
Media francului elveţian s-a mişcat între 4,9422 şi 4,9722 lei iar cea a lirei sterline a scăzut de la 5,6124 la 5,5885 lei.
Preţul gramului de aur a fluctuat între 262,8262 şi 270,0121 lei. Volatilitatea este consecinţa mişcărilor pe care le-a cunoscut metalul galben, care sunt strâns legate de evoluţia monedei americane. Cotaţiile de vineri erau cuprinse între 1.753 şi 1.771 dolari
Finalul epocii „banilor ieftini” aruncaţi „din elicopter” de guverne şi marile bănci centrale au condus la intrarea monedelor digitale într-un con de umbră, asemănător cu criza dot.com, de la începutul anilor ’90.
Acum un an criptomonedele atingeau maxime istorice (bitcoin se apropia de pragul de 70.000 dolari). În prezent, din piaţă s-au volatilizat peste 2.000 de miliarde de dolari, iar falimentele s-au înmulţit. Platforma de tranzacţionare FTX este ultima „victimă” care a solicitat intrarea în faliment.
Analiza cuprinde perioada 7 – 11 noiembrie.
Comentarii