Primăria şi Consiliul Local al municipiului Fălticeni, Asociaţia „Produs în Bucovina” şi Consiliul Judeţean Suceava, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Centrul Cultural „Bucovina” şi Rotary Club Fălticeni au organizat, în perioada 29-30 octombrie, ediţia a XVII-a a Târgului Mărului.
Cel mai mare târg de fructe din Moldova, la care au fost prezenţi peste 40 de pomicultori din zona Fălticeni, furnizori de materiale şi produse specifice pentru agricultură, producători şi procesatori de lapte şi carne, apicultori, legumicultori, producători de material săditor, de utilaje agricole, firme care asigură substanţe pentru combaterea dăunătorilor, producători de băuturi alcoolice din fructe, producători de sucuri naturale şi meşteri populari s-a desfăşurat pe străzile din zona centrală a municipiului Fălticeni, care delimitează Piaţa „Nada Florilor”.
Manifestarea a început sâmbătă, cu vizitarea standurilor producătorilor, oficialităţile discutând cu ei despre problemele cu care se confruntă şi despre modul în care pot fi sprijiniţi. Alături de primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Coman, au fost preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, vicepreşedinţii CJ Suceava, Niculai Barbă şi Vasile Tofan, administratorul public al judeţului, Irina Vasilciuc, subprefectul Cristian Şologon, senatorii PSD Ioan Stan şi Gheorghiţă Mîndruţă, deputatul PNL Bogdan Gheorghiu.
La deschiderea târgului au participat şi Lucian Eşanu din cadrul Direcţiei Generale de Control, Antifraudă şi Inspecţii din cadrul Ministerului Agriculturii, Mariana Cotoi, director al Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, Elena Claudia Gogu, directorul executiv al Direcţiei Agricole Suceava, Eugen Mogoş, director adjunct al APIA Suceava.
17 producători de mere au oferit fructe la preţuri cuprinse între 2 şi 3,5 lei
Pe lângă numeroase soiuri de mere prezentate în expoziţia din faţa scenei, cumpărătorii au putut achiziţiona la preţuri cuprinse între 2 lei şi 3,5 lei mere din soiurile Golden, Pinova, Starkimson, Jonathan, Jonaprince, Red delicios, Idared, Ionagold, Wellant, dar şi merele Renet, sau mere „murdare”, cu gust acrişor, indicate celor cu diabet, care au fost şi cele mai scumpe, 4 – 5 lei/kg. În afară de soiurile de mere cultivate în bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, au fost de vânzare şi pere, gutui, suc de mere, palincă.
Specialişti din cadrul APIA Suceava au oferit prin standuri proprii consultanţă de specialitate, posibilităţi de finanţare pentru investiţii în agricultură prin fonduri europene sau fonduri guvernamentale, purtându-se discuţii şi despre subvenţii şi alte forme de sprijin pentru fermieri.
În cadrul Târgului Mărului, Şcoala Gimnazială „Ioan Ciurea” a derulat proiectul caritabil „Bucuriile toamnei”, fondurile strânse din vânzarea borcanelor cu dulceaţă, zacuscă, prăjituri pe bază de fructe fiind destinate ajutorării copiilor din familiile cu o situaţie financiară precară, pentru a putea desfăşura o activitate şcolară în condiţii mai bune.
Românii trebuie convinşi să consume produse tradiţionale româneşti
„După o pauză de 2 ani, reluăm o manifestare de tradiţie pentru pomicultura românească prin care reuşim să arătăm ce avem mai bun în ceea ce priveşte parte de măr, de produse tradiţionale româneşti. Sunt lucruri foarte frumoase care se întâmplă aici în centrul municipiului Fălticeni şi sunt convins că facem un lucru bun, pentru că producătorii din zona noastră, producătorii de mere, cei care au preparate din carne, patiserie, lactate, brânzeturi merită să le fie oferită şansa să arate ceea ce au mai bun şi mai frumos. Astfel reuşim să convingem încet, încet, fălticenenii, sucevenii, românii să consume produse tradiţionale româneşti.
Sunt 17 producători de mere din Fălticeni şi din zonă, pentru că vorbim de un bazin pomicol mult mai larg care cuprinde şi comunele Rădăşeni, Vultureşti, Preuteşti. Este o zonă care s-a dezvoltat foarte mult în ultimul timp, sunt aceste fonduri europene care le permit fermierilor să se dezvolte, s-a făcut reconversie, livezile vechi fiind înlocuite cu material pomicol nou şi lucrurile încep să se vadă. Anul acesta merele sunt foarte bune în zona Fălticeni şi vă invit să cumpăraţi mere din Fălticeni” a fost îndemnul primarului Gheorghe Cătălin Coman.
Produsele tradiţionale trebuie promovate peste hotare
„Am venit cu foarte mare drag pentru că mă simt într-un fel cel care am pornit Târgul Mărului în anul 2005, când eram ministru al Agriculturii. Atunci am pornit şi un sprijin pentru cei care înfiinţează culturi de măr. Sunt foarte mulţi producători de mere şi la un târg ca acesta vii şi să stai de vorbă cu ei, să vezi care sunt necazurile, care sunt aşteptările lor. Vreau să felicit Primăria Fălticeni, pe domnul primar care, în parteneriat cu noi, cei de la Consiliul Judeţean Suceava, încercăm să punem în valoare ce are Fălticeniul mai de preţ, mărul. Acest târg al mărului l-am avut şi la Suceava zilele trecute şi cred că trebuie să îl permanentizăm şi mai mult pentru că în felul acesta îi ajutăm pe producătorii de mere, în special din zona Fălticeni. Am stat de vorbă cu producătorii de mere şi am aflat că a fost un an relativ bun. Cu secetă în prima parte, dar bun. Mai sunt probleme cu substanţele pentru stropit, dar mă bucur că şi aici s-a găsit o soluţie să eliminăm de pe piaţă substanţele contrafăcute, unele fiind şi cancerigene. Am stat de vorbă cu cei care produc puieţii, cu cei care deţin pepiniere şi este de lăudat că se produce pe plan local material săditor de calitate: măr, prun, păr dar şi soiurile mai vechi” a spus preşedintele CJ Gheorghe Flutur după vizitarea târgului şi după ce şi-a cumpărat mai multe kilograme de mere şi pere.
Preşedintele Consiliului Judeţean a spus că trebuie făcut mai mult pentru promovarea şi vânzarea produselor tradiţionale atât peste hotare cât şi în ţară, fiind date ca exemplu acele târguri de mere de pe marginea drumului de la Cornu Luncii, Sasca, Rădăşeni sau cele de legume de la Milişăuţi, târguri care trebuie permanentizate „pentru ca omul din Iaşi care vine la munte să ştie că în drumul lui poate să-şi cumpere doi săcuşori de mere pentru iarnă”.
În jurul Fălticeniului sunt 1.500 de hectare de livezi tinere
La rândul său, senatorul Ioan Stan a apreciat faptul că tot mai mulţi tineri se îndreaptă spre agricultură şi, că, în ultimii ani, la Fălticeni s-a plantat foarte mult prin reconversie.
„Dacă în jurul Fălticeniului, înainte de 1989, erau 2.500 ha, acum sunt aproape 1.500 ha, majoritatea fiind livezi tinere. Ca producţie este peste ce era înainte şi sortimentele sunt mai multe. Am făcut şi un lucru care nu ne caracterizează, nu mai avem acele pepiniere şi importăm din Polonia. Sunt soiuri care s-au adaptat cam greu la noi. Dacă soiurile noastre erau pentru 15 – 20 de ani, acum la 8 ani s-a oprit producţia, lucru care presupune alte investiţii. Până acum s-au luat mulţi bani europeni pe reconversie, dar de acum trebuie investiţii pe bani proprii. Le mulţumim miniştrilor Daea, Chesnoiu pentru faptul că, în ultimul moment, în urma insistenţelor noastre şi invitându-i în Parlament, au introdus judeţele Suceava şi Botoşani în sistemul antigrindină, pentru că în ultimul timp au fost necazuri în zona Fălticeni, unde este bazinul pomicol al Sucevei” ne-a spus senatorul Ioan Stan.
Un târg cu produse tradiţionale angrenează economic foarte multe rotiţe
Atmosfera plăcută din cadrul târgului i-a adus aminte deputatului Bogdan Gheorghiu de anii copilăriei petrecuţi la Fălticeni şi de tradiţiile locului.
„Până şi Creangă spunea că venea pe jos până la Fălticeni, pentru că aici se întâmplau principalele evenimente. Mă bucur să văd că s-a reînnodat această tradiţie ca Fălticeniul să fie din nou un centru de greutate în ceea ce înseamnă evenimente. Un mare rol îl are Asociaţia «Produs în Bucovina» şi această colaborare foarte bună între Consiliul Judeţean şi Primăria Fălticeni; trebuie trecut peste orice diferend, peste orice culoare politică când e vorba de binele localităţii sau de binele economic al zonei. Ceea ce se întâmplă astăzi aici angrenează economic foarte multe rotiţe. Pe lângă măr, aici sunt şi alte produse, sunt producătorii de miere de albine, sunt şi alte fructe, iar perele sunt foarte bune. Toată lumea vorbeşte despre mărul de Fălticeni, dar şi para de Fălticeni este extrem de gustoasă. Eu mereu, când vreau să fac un cadou frumos la Bucureşti, duc un săculeţ de mere sau de pere de Fălticeni. Au fost mereu foarte apreciate, iar cei care le-au primit au mai cerut pentru că sunt produse foarte bune calitativ şi nutritiv, nu numai gustoase.
Comentarii