Es… planând

 Câteva zeci (hai să zicem că sute) de suceveni au luat (la, la, la!!!!) cunoștință că un relativ restrâns areal foarte știut de ei este „espanadă” și că tocmai este reabilitat de obște (cu peste 420 de mii de lei, sumă pe care majoritatea nu-i în stare a o socoti, prețălui și prețui cu adevărat). Spațiul respectiv, cu trepte către stația de autobuze loco și microbuze zonale, către cea de taximetre… așa, a fost (în sfârșit, era cazul!) repavelat, inclusiv în folosul celor câțiva zeci de proprietari de autovehicule care n-au unde să le parcheze decât acolo. Reiese totuși, administrativ, nu altfel, că-i esplanadă, nu parcare de reședință. Ba câte-o dată e acolo și piațetă agroalimentară ad-hoc. Deși se vorbește chiar și despre o „zonă pietonală” (aș, cele relativ adiacente tot parcări de nevoie sunt). Adevărat este că, în urmă cu niște zile, când zona (ca urmare a lucrărilor) fu oarecum eliberată, părea es… planadă. Dar curând a devenit ex… planadă. Însă poate că nu-i cazul să ne încurcăm în vorbe rele despre care să se considere că-s de natură să bage bețe în roate cuiva. Nicidecum. După un naiv DEX, despre care știm noi că n-are a face cu realitățile pe care le clădim conform unor nevoi absolut punctuale, esplanada ar trebui să aibă până și ceva arbori, floricele, iarbă. Dar să avem răbdare: e posibil ca iarbă să crească la anul între dale și pavele, cât despre arbori și floricele, vor fi având ei, localnicii, atâta imaginație să le viseze. Es… planând, eventual cu o dronă de împrumut, neoficială, vor vedea ceea ce știu și din alte colțuri ale urbei: un oarecare loc înghesuit, unde pe-o margine pietonii se tem să nu fie agățați de-o mașină, iar pe de alta automobiliștii se tem să nu le fie zgâriată vopseaua ori stricată oglinda. Dacă povestea asta nu seamănă defel cu cea administrativă, să se admită că așa e. Că nici povestea localnicilor nu seamănă cu cea enunțat administrativă. Dar, oameni buni, e de bine. Ce trebuia de făcut s-a făcut.