„Am dori ca SCLRB să rămână un reper pentru societatea civilă”

Interviu cu prof. univ. dr. LIVIU-GEORGE MAHA, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB)

În anii ‘90, la vremea relansării SCLRB, eraţi elev la CNEH. Ce însemnau pentru dvs. acele reuniuni spectaculoase, la care participau academicieni de prestigiu?

– La începutul anilor ’90, atunci când şi-a reluat activitatea SCLRB, eram elev al Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”. Avându-l diriginte şi profesor de limba şi literatura română pe domnul prof. Luca Bejenaru, fratele regretatului prof. Petru Bejinariu, unul dintre cei mai importanţi membri ai Societăţii din ultimele trei decenii, am avut şansa de a participa la principalele activităţi din acei ani, împărtăşind, oarecum, entuziasmul celor care demarau acest proiect ambiţios.

Una dintre cele mai puternice amintiri este legată de lansarea primei ediţii a cărţii Aniţei Nandriş-Cudla „20 de ani în Siberia. Destin bucovinean”, apărută în 1991, la editura Humanitas. M-au impresionat profund luările de cuvânt ale participanţilor, atât din perspectiva referirilor la conţinutul cărţii, cât şi al evocării contextului istoric şi social, precum şi modul în care a ajuns manuscrisul în România, pentru a putea fi publicat după căderea regimului comunist.

 

– Ce ar trebui să ştie cititorii ziarului nostru (şi nu numai) despre activitatea SCLRB? Ce scop are această societate (cu sediul central la Rădăuţi)?

– Pentru a înţelege pe deplin scopul SCLRB în Bucovina, trebuie precizat faptul că aceasta este continuatoarea organizaţiei cu acelaşi nume, înfiinţată în anul 1862, dată înscrisă şi pe frontispiciul patrulaterului istoric din Rădăuţi, unde se află sediul asociaţiei. Astfel, Societatea îşi propune să contribuie la răspândirea culturii, artei, ştiinţei şi literaturii poporului român de pretutindeni în/sau referitor la Bucovina istorică, în vederea unităţii naţionale, de cultură şi spiritualitate ale acestuia. Concret, sunt vizate mai multe direcţii de acţiune, majoritatea proiectelor fiind unele de tradiţie, cu un impact semnificativ la nivelul comunităţii, dar prezentând, în acelaşi timp, un potenţial enorm de multiplicare a efectelor pozitive.

Putem menţiona continua preocupare pentru întărirea legăturilor frăţeşti cu românii din Regiunea Cernăuţi, prin implementarea de proiecte şi derularea de activităţi în parteneriat cu diferite organizaţii ale românilor din nordul Bucovinei, în special cu Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi. În acest context, trebuie subliniat faptul că SCLRB, mai ales prin eforturile depuse de domnul Ştefan Hostiuc şi, în ultimii ani, cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, editează şi distribuie în Nordul Bucovinei, din anul 2003, publicaţia „Mesager bucovinean”, axată pe promovarea valorilor din Nordul Bucovinei, în sensul păstrării limbii şi culturii române în aşezările româneşti din Regiunea Cernăuţi.

Un alt palier important al activităţii SCLRB se referă la gestionarea unui fond documentar al Bucovinei, de peste 10.000 de volume, acesta incluzând şi tipărituri vechi, de o valoare incontestabilă. La acest patrimoniu se adaugă şi alte resurse, existând premise pentru înfiinţarea unui „colţ” muzeistic, nucleul în jurul căruia ar putea fi înfiinţat şi dezvoltat un muzeu al culturii şi literaturii ro-mâne din Bucovina, un astfel de demers aducând un plus vieţii culturale a municipiului Rădăuţi şi întregului judeţ. Pentru aceasta, ne bazăm foarte mult pe expertiza domnului Mircea Irimescu, fost preşedinte al Societăţii, actual membru în Consiliul Director şi autor al unor lucrări reprezentative privind istoria Societăţii.

Trebuie menţionat şi faptul că SCLRB sprijină scriitorii bucovineni şi editarea de cărţi relevante pentru cultura românească, în special prin intermediul Editurii „Septentrion”, prin intermediul căreia au fost publicate, până acum, peste 200 de lucrări. În acelaşi context, revista „Septentrion” a constituit cadrul propice pentru debutul unor scriitori bucovineni.

Un proiect de tradiţie al Societăţii, a cărui continuitate i se datorează, în principal, domnului prof. dr. Corvin Bejinariu, vicepreşedinte al Societăţii, se referă la organizarea anuală a Universităţii Populare „Ion Nistor”, eveniment în cadrul căruia sunt organizate prelegeri, conferinţe, dezbateri etc., la care participă cercetători, cadre didactice, istorici, scriitori, jurnalişti etc.

Activitatea Societăţii cuprinde şi organizarea de lansări de carte şi alte tipuri de reuniuni culturale, derularea de activităţi vizând omagierea unor personalităţi originare din Bucovina sau care au trăit în această regiune sau marcarea unor momente aniversare pentru instituţii sau organizaţii din Bucovina. În acelaşi timp, SCLRB se implică în activităţi vizând punerea în valoare şi restaurarea monumentelor arhitectonice din Bucovina, inclusiv a celor din regiunea Cernăuţi, şi, oferă, periodic, ghidaj gratuit locuitorilor municipiului Rădăuţi şi turiştilor care doresc să cunoască localizarea mormintelor familiilor cu relevanţă pentru acest oraş.

 

Au existat voci care au spus că va fi dificil să coordonaţi activitatea Societăţii deoarece locuiţi în Iaşi. Cum vi s-a părut ultimul an?

– E adevărat că nu e foarte uşor să te implici în activitatea Societăţii, la un nivel corespunzător exigenţelor pe care le presupune o astfel de funcţie, dacă nu locuieşti în municipiul Rădăuţi sau într-o localitate cât de cât apropiată de acesta. Din fericire, programul meu, din punct de vedere profesional, este unul care permite deplasarea la Rădăuţi atunci când e nevoie, dar numeroase activităţi pot fi coordonate şi de la Iaşi.

Trebuie menţionat că atât implicarea mea, cât şi cea a altor colegi în activitatea Societăţii i se datorează, în mare măsură, domnului Luca Ciubotaru, membru în Consiliu Director, care ne-a mobilizat şi adunat la aceeaşi masă, alături de membrii cu mai multă experienţă. Entuziasmul lui a fost unul molipsitor, nivelul ridicat de implicare în activităţi de voluntariat fiind un exemplu pentru mulţi dintre noi.

Şi eu am o experienţă consistentă în domeniul voluntariatului, fiind printre fondatorii unora dintre cele mai reprezentative asociaţii studenţeşti din Iaşi şi activând în diferite organizaţii cu preocupări în domeniul social şi filantropic. Însă, problematica abordată în cadrul proiectelor SCLRB este una diferită, fiind astfel mult mai importante eforturile întregii echipe, ale celorlalţi membri ai Consiliului Director, cei mai implicaţi fiind vicepreşedinţii Societăţii, domnul prof. dr. Marian Olaru, domnul prof. dr. Corvin Bejinariu şi domnul dr. Adrian-Nicolae Popescu, şi, mai ales, Mălina Aniţoaei, secretar general.

Ultimul an a fost unul destul de bogat în activităţi şi rezultate, chiar dacă am avut de-a face cu un context pandemic şi cu problemele inerente de ordin legal şi administrativ. Noua echipă a îndeplinit toate formalităţile legale pentru actualizarea documentelor statutare, dar şi pentru prelungirea perioadei de valabilitate a dreptului de utilizare a spaţiilor date spre folosinţă de Primăria Rădăuţi. Aceasta era o condiţie obligatorie pentru a demara lucrările de renovare a acestor spaţii, cu susţinerea financiară a unor sponsori din Rădăuţi, în special cu sprijinul domnului Sergiu Spiţa, şi cu ajutorul constant al autorităţilor publice locale.

Pe parcursul acestui an, SCLRB s-a implicat activ în derularea activităţilor care au marcat 150 de ani de la Serbarea de la Putna din 1871, organizând, totodată, o serie de manifestări legate de aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea CN „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, vizând personalităţi care au absolvit sau au activat în cadrul acestei unităţi de învăţământ: Ion Nistor, acad. Dimitrie Vatamaniuc, Petru Bejinariu, Tiberiu Brăilean, Vasile Andru etc. A fost organizată şi o nouă ediţie a Universităţii Populare „Ion Nistor”, cu activităţi la Costişa, Suceava şi Rădăuţi, au fost publicate trei cărţi la editura „Septentrion”, fiind continuată editarea „Mesagerului bucovinean” şi pregătită o nouă serie a revistei „Septentrion”. Pe întreg parcursul anului, Societatea a fost prezentă în comunitate, a participat la evenimente publice, a fost reprezentată la diferite emisiuni de televiziune sau în mediul on-line, a organizat lansări de carte şi alte întâlniri cu specific cultural etc.

 

Ce vă doriţi pentru SCLRB?

– Am dori ca SCLRB să rămână un reper pentru societatea civilă, în general, dar şi pentru tipul specific de activităţi vizate, inclusiv în nordul Bucovinei. Ne propunem să atragem cât mai mulţi tineri în activităţile derulate, adaptând unele proiecte la specificul noilor generaţii. De asemenea, am dori să fructificăm măcar unele dintre oportunităţile de finanţare a proiectelor derulate din fonduri naţionale şi europene, mai ales în ceea ce priveşte cooperarea transfrontalieră, care oferă perspectivele unui impact pozitiv la nivelul întregii comunităţi româneşti din Bucovina.

 

Cine poate deveni membru SCLRB?

– Orice persoană care îşi asumă obiectivele Societăţii şi doreşte să se implice în activităţile pe care aceasta le implementează poate deveni membru al SCLRB, fie că locuieşte în Bucovina istorică, fie că este originară din această zonă sau doar înţelege importanţa unor probleme la a căror rezolvare SCLRB îşi doreşte să contribuie. Statutul Societăţii prevede posibilitatea înfiinţării de filiale în orice localitate în care există un nucleu dispus să se organizeze astfel. Fără a avea personalitate juridică, filialele pot desfăşura, în mod autonom sau în colaborare cu alte filiale, o serie de activităţi şi pot asigura membrilor din localitatea sau regiunea respectivă cadrul corespunzător de manifestare. Informaţii suplimentare privind activitatea Societăţii, inclusiv formatul electronic al publicaţiilor editate de SCLRB, sunt disponibile pe pagina web www.sclrb.ro, dezvoltată şi actualizată de colegul nostru din Consiliul Director, prof. drd. Ioan Gabriel Chiraş.

A consemnat

MĂLINA ANIŢOAEI

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI