Ziua din asfinţit spre răsărit mergând (1)

Subtilul, emoţionantul pictor Horea Paştina şi-a construit alocuţiunea pe convingerea Părintelui Stăniloae că atâta timp cât neamul acesta face parastase nu dispare, luminându-mi înţelegerea zilei de 5 mai 2022 la Sfânta Mănăstire Putna ca o zi mergând din asfinţit spre răsărit, din vârsta de acum spre mai tânăra noastră vârstă, când am avut şansa întâlnirii formatoare, inspiratoare, luminătoare cu  Maica Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, urcată la Domnul în urmă cu 16 ani, şi cu acad. Dan Hăulică, venit pe lume acum 90 de ani. Şi bucuria de a-i fi cunoscut pe scriitorii Mircea Motrici, Carmen Veronica Steiciuc şi Gheorghe Simon, plecaţi dintre noi în anii din urmă.

*

Intrăm pe poarta mănăstirii cu un simţământ de liman. Totul este atât de al nostru, românesc şi profund uman – respect pentru credinţă, pentru bine, adevăr şi frumos, pentru istorie, pentru înaintaşi şi pentru urmaşi -, încât, raportat la această perioadă a mileniului trei globalizator şi a războiului distrugător atât de aproape de noi, pare aparte, insolit, aproape ireal. Şi poate de aceea ne pătrunde brusc, până în străfunduri, căldura curată a unei intense mângâieri sufleteşti. Suntem aleşi, am fost chemaţi aici de cei sărbătoriţi astăzi şi de cei care îi sărbătoresc cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Calinic, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor: stareţul arhim. Melchisedec Velnic, exarh al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi obştea Preacuvioşiei Sale împreună cu Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, reprezentată de Doamnele Radioului Cultural Românesc, Teodora Stanciu (Trinitas) şi Oana-Georgiana Enăchescu (Radio România). De ce noi? Poate că le-am fost dragi sărbătoriţilor, poate pentru că păzitorii memoriei lor au detectat în noi, fir de iarbă îndărătnic şi sub soare şi sub necazuri, dorinţa de bine şi de a fi mai buni sau pur şi simplu solul prielnic seminţei ei.

Venind din Suceava, adică din sudul Bucovinei, Maria Olar, Alexandru Ovidiu Vintilă, Rozalia Motrici, Alis Niculică, Elena Pintilei şi cu mine ne bucurăm să schimbăm primul salut, prima îmbrăţişare, în pronaosul ctitoriei lui Ştefan cel Mare cu reprezentantele nordului său, acad. Alexandrina Cernov şi Maria Toacă. În ce mă priveşte însă, întâia bineţe i-am dat-o neîntâmplător Deliei Voicu, cercetătoare la Institutul Diplomatic Român din Bucureşti, în spaţiul Arhondaricului Visarion Puiu străjuit de bustul mitropolitului, creaţie a sculptoriţei Silvia Radu, artistă de care, nu o dată, amândouă ne-am recunoscut fermecate. Dar iată-i în biserică şi pe ceilalţi, cei pe care îi ştiu din mai mulţi, Grigore Ilisei, Maica Eufrosina de la Văratec, artiştii Emilia şi Horea Paştina, istoricul de artă Ioana Beldiman şi arh. Alecu Beldiman din Bucureşti, prof. Mihaela Andoni şi pictorul Dacian Andoni, iar nu în ultimul rând, criticul de artă Mircea Oliv din Bistriţa.

Suntem binecuvântaţi: Stareţul Melchisedec ne aprinde lumânările. În soborul părinţilor, protos. Dosoftei Dijmărescu, de asemenea exharh al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi Gabriel Herea, şeful biroului Artă al Muzeului Naţional al Bucovinei. Începe parastasul şi brusc îmi dau seama că aceasta este slujba pe care am trăit-o cel mai des aici, pentru Sf. Voievod Ştefan cel Mare, pentru Eminescu, pentru Maica Benedicta, pentru Dan Hăulică şi ai lor. Mai târziu, stareţul avea să ne povestească un vis din tinereţea mamei Sfinţiei Sale, cu somnul neliniştit, întrerupt, de doi răposaţi, doi soţi, neamuri prin alianţă, aşezându-se şi rămânând tăcuţi pe prag, până când, învăţată de cineva, le-a făcut parastasele rânduite, parastase de care nu avuseseră parte din cauza războiului. Parastase aducătoare nu doar de linişte, ci şi de bucurie: „De atunci – de la cuvintele Părintelui Stăniloae -, fac cu dragoste şi râvnă extraordinară parastasele”, şi-a întregit amintirea Horea Paştina.

Slujba curge înălţător, până la simţământul levitaţiei şi al viziunii conturului chipurilor celor pomeniţi pentru Maria Olar, până la apariţia lor limpede, fulgerătoare din memorie în clipa rostirii de către părintele Melchisedec a numelor lor pentru mine: dreaptă şi gânditoare Zoe Dumitrescu-Buşulenga evocând fascinant o pagină din istoria literaturii universale, cu trimiteri, citate din Biblie, în faţa am-fiteatrului nostru arhiplin, cu studenţi în picioare şi de la alte facultăţi, visător Dan Hăulică luându-şi un rămas bun de la Maica Benedicta, aici, între monumentul lui Eminescu şi biserica somnului de veci al Domnitorului, mişcaţi Cristina şi Dan Hăulică aprinzând o candelă la mormântul Maestrului Ion Irimescu, respectuos Mircea Motrici făcând cunoştinţă cu mama mea şi, poate desluşindu-mi o umbră în privire, spunându-mi că dacă ar mai putea să-şi însoţească mama undeva, ar merge numai sărind de bucurie, zâmbitoare Carmen Veronica Steiciuc, foarte tânără, căutându-mă într-o după amiază ca multe altele cu versuri noi la redacţia ziarului „Crai nou”, venind la o primă seară „Scriitorul citeşte”, împreună cu tatăl, Nicolae, recitând impresionată de tăcerea noastră  la o lansare de carte la Biblioteca Bucovinei, cu fratele, Mihai, în public, apoi, după plecarea lor – tată şi frate, într-una din ieşirile sale duminicale, la Conacul Domnesc, împreună cu mama, şi ea plecată acum, îmbrăţişându-mi nepoţica, Veronica, şi ultimul, Gheorghe Simon, cu emoţia dintotdeauna a autorului sfios, dăruindu-mi o carte de poezie, aici, la Putna. Apoi, „Întru fericită adormire”, cântarea „Veşnica pomenire” cu gestul străvechi care ne leagă pe toţi întru neuitarea celor plecaţi. „Da, spune stareţul cuprinzându-ne cu blândeţe, vedem prezenţa dumneavoastră ca pe un dor şi ca un drag: dor faţă de Mănăstirea Putna şi drag faţă de cei care au plecat dintre noi”.

„Hristos a înviat!” „Adevărat a înviat!”

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: