Efectele pandemiei provocate de SARS-CoV-2 şi restricţiile actuale din China datorate acesteia, care au întrerupt lanţurile de aprovizionare la nivel mondial, invadarea Ucrainei de către Rusia, creşterea preţurilor la materiile prime, în primul rând a celor la combustibili, sunt tot atâtea motive ce au produs majorarea inflaţiei la nivel global.
Băncile centrale au fost obligate să majoreze dobânzile cu scopul de a frâna inflaţia, care a atins în multe ţări maxime ale ultimilor zeci de ani.
Săptămâna trecută, banca centrală a Poloniei a majorat rata de referinţă cu 0,75% la 5,25%, maxim al ultimilor 14 ani, după ce inflaţia a crescut în aprilie la 12,3%. La rândul ei, Banca Cehiei a crescut dobânda de politică monetară la 5,75%, cel mai ridicat nivel începând cu 1999.
Nu doar băncile din regiune au majorat dobânda. Miercuri, Rezerva Federală americană a ridicat rata de referinţă cu 0,5% la 0,75 – 1%, cea mai mare creştere din ultimele două decenii, pentru a contracara inflaţia care se află la un maxim ultimilor 40 de ani.
Joi a fost rândul Băncii Angliei, care a crescut dobânda cu 0,25% la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, după ce inflaţia a urcat la 7%, maxim al ultimilor 30 de ani, iar oficialii băncii anticipează atingerea unui vârf de de circa 10%.
Marţea aceasta va veni rândul Băncii Naţionale de a majora dobânda sa de politică monetară, care se situează în prezent la 3%, faţă de 1,75%, la sfârşitul anului trecut. Analiştii se întreabă cât de agresivă va fi creşterea, 0,5 sau 0,75%, în aşa fel încât să tempereze inflaţia, care se anticipează că va atinge în iunie un vârf de 12%, dar şi să permită băncilor comerciale să crediteze economia pentru a asigura evitarea intrării în recesiune.
Pe acest fond, dobânzile interbancare au preluat tendinţele la nivel mondial şi au crescut rapid, ducând indicii ROBOR la valori care se mai înregistrau în urmă cu 9 ani.
La finalul perioadei, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,16 la 5,20%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,28 la 5,31%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 5,36 la 5,39%.
Cursul euro s-a apropiat de recordul de 4,9495 lei, atins în septembrie trecut, şi a urcat de la 4,9469 la 4,9490 lei, în şedinţa de vineri când tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,946 – 4,952 lei. Seara, după închiderea pieţei locale, cotaţiile au coborât până la 4,942 lei.
După creşterea de joi la 1,0642 dolari, în urma declaraţiei de miercuri a preşedintelui Fed, Jerome Powell, conform căruia creşterea dobânzilor nu va fi una foarte agresivă, moneda unică a scăzut la finalul perioadei la 1,0483 dolari, aproape de minimul ultimilor 5 ani, după ce oficiali ai BCE au afirmat că dobânda va fi majorată în partea a doua a celui de al treilea trimestru.
Aceste mişcări au făcut ca media dolarului american să atingă marţi un nou record de 4,7077 lei, pentru ca la finalul săptămânii trecute cursul să fie stabilit la 4,6812 lei.
Media francului elveţian a scăzut de la 4,8314 la 4,7529 lei iar cea a lirei sterline de la 5,9101 la 5,7768 lei.
Interesul pentru criptomonede s-a redus semnificativ; bitcoin a scăzut duminică dimineaţă la 34.280 – 35.490 dolari, iar ether la 2.523 – 2.640 dolari.
Analiza cuprinde perioada 2 – 6 mai 2022.
Comentarii