Graţie Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, facultăţii sale de Istorie şi Geografie, sucevenii au şansa unei emoţionante întâlniri cu monumentele Basarabiei din perioada regală a României. Inaugurată neîntâmplător pe 29 octombrie 2021, de ziua de naştere a celei care a fost Regina Maria, expoziţia care le aduce pe planşe mari în faţa noastră s-a bucurat la vernisaj de participarea a numeroşi studenţi (raportat la condiţiile restrictive impuse de pandemie), dar şi a câtorva reprezentanţi ai comunităţii municipiului. În holul expoziţional de la etajul I al corpului A al Universităţii, s-au adresat publicului Florin Pintescu, decanul Facultăţii de Istorie şi Geografie, moderatorul evenimentului, Ştefan Purici, prorector al Universităţii, Mircea Bejenar, preot paroh la Tişăuţi, şi avocatul Iulian Rusanovschi, reprezentant al Asociaţiei Monumentum Chişinău, partenera Universităţii Suceava în organizarea acestei expoziţii.
Imaginile de pe cele 36 de panouri surprind monumente, cimitire, cruci şi morminte, troiţe şi biserici, busturi, statui ale unor personalităţi, aspecte ale muncii de restaurare şi momente din slujbele de resfinţire, ilustrare a unei bogate şi necesare activităţi întreprinse de Asociaţia Monumentum din Chişinău începând din anul 2009, de smulgere din uitare, de refacere şi chiar de reconstrucţie a acestor semne ale legăturii cu înaintaşii, ale respectului şi recunoştinţei faţă de jertfa lor. Expoziţia a fost realizată de asociaţie în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în spiritul generat de declararea de către Patriarhia României a anului 2021 drept anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul, cu evidenţierea valorii liturgice şi culturale a cimitirelor. Inaugurată la Muzeul din capitala Republicii Moldova la 1 august 2021, expoziţia a trecut Prutul după Sărbătoarea Limbii Române, fiind găzduită de Muzeul Mitropolitan din Iaşi, de unde a venit la noi, urmând să ajungă, după popasul în Suceava, la Cluj-Napoca, unde va fi vernisată la 1 Decembrie 2021, de Ziua Naţională a României.
Expoziţie de suflet, care ne arată o faţă ascunsă a Basarabiei, în opinia lui Florin Pintescu, „Monumentele Basarabiei” reprezintă pentru Ştefan Purici încă un semn de deschidere a Universităţii faţă de comunitatea suceveană, invitată să o vizioneze şi să înţeleagă efortul Basarabiei pentru recuperarea identitară, cei doi istorici suceveni rememorând succint pagini din istoria tragică a Basarabiei, cu limba şi monumentele sub tirul ocupanţilor. Mircea Bejenar a apreciat munca avocatului şi teologului Iulian Rusanovschi, conştiinţă luptătoare, care a găsit în credinţă forţa cerută de un astfel de proiect binecuvântat. Cei care au distrus monumentele au încercat să distrugă ordinea morală a neamului – ordinea creştin-ortodoxă, a spus Iulian Rusanovschi, după care a stăruit asupra activităţii Asociaţiei Monumentum şi a intenţiei ca la anul, marcând centenarul încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la catedrala din Alba Iulia ca suverani ai României întregite, să fie dezvelite un bust al lui Ferdinand în curtea unei biserici şi statuia reginei în faţa Liceului „Gh. Asachi” din Chişinău, unde a funcţionat gimnaziul de fete „Regina Maria”.
Din cele două panouri consacrate proiectelor la data inaugurării expoziţiei la Chişinău, unul înfăţişează imagini privind prezenţa Reginei Maria în Basarabia şi macheta statuii, iar celălalt are în vedere Izvorul (Cişmeaua) Generalului Pavel Ioan Georgescu – Pion, doar că acesta din urmă, în vreme ce expoziţia trecuse Prutul, a fost finalizat, devenind din proiect realizare. Şi răsunetul evenimentului a trecut Prutul, şi pentru că reinaugurarea şi sfinţirea Izvorului au avut loc la 25 octombrie 2021, de Ziua Armatei Române, şi pentru că restaurarea a fost sprijinită de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi (ASCOR) din Iaşi şi chiar de Guvernul României.
Prezentat de Florin Pintescu şi ca autor al cărţii „Războiul Monumentelor. Soarta monumentelor din Basarabia, Bucovina de Nord, Transnistria din perioada 1918-1944”, şi ca fost preşedinte al ASCOR Chişinău şi ca proaspăt decorat de Preşedintele României, Iulian Rusanovschi a fost privit cu respect şi simpatie de suceveni: monumentele distruse de ocupanţi şi de vremuri au fost ridicate din iniţiativa preoţilor şi învăţătorilor, în majoritate cu bănuţii oamenilor simpli, iar zbaterea pentru restaurarea şi reintroducerea lor în viaţa noastră reprezintă nu numai o cinstire a acestora, ci cu mult mai mult, o luptă pentru recuperarea rădăcinilor, cum le-a numit prorectorul Ştefan Purici, în numele nevoii noastre de identitate în faţa lumii. Cu modestie, Iulian Rusanovschi a atras atenţia că face parte dintr-o echipă, iar cei prezenţi s-au bucurat să reîntâlnească în componenţa acesteia chipul părintelui Mircea Bejenar.
Întârziind când în faţa panoului cu istoria Cimitirului eroilor români dezrobitori din Făleşti, când a celui cu monumentele eroilor români din Semeni şi Pârjota, când ca să parcurgă istoria Troiţei ostăşeşti din Iurceni – Nisporeni cu monograma Regelui Mihai I, când ca să descopere istoria monumentului dedicat celor trei martiri ai Chişinăului – preotul poet Alexei Mateevici, juristul şi ziaristul Simion Murafa şi inginerul hotarnic, unionistul Andrei Hodorogea, la reclădirea căruia Iulian Rusanovschi a pornit îmbărbătat, susţinut de binecuvântarea arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Sf. Mănăstiri Putna, până şi studenţii din R. Moldova ai Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava au avut sentimentul unei Basarabii necunoscute, ascunse, martirice, nemaivorbind de sucevenii participanţi la vernisaj, răscoliţi de convingerea luptătorilor acestei veritabile epopei că „Memoria eroilor români nu va fi ştearsă niciodată şi Dumnezeu nu se va răbda umilit”.
Prorectorul Ştefan Purici şi decanul Florin Pintescu au felicitat Asociaţia Monumentum, l-au felicitat pe Iulian Rusanovschi şi le-au promis tot sprijinul în măsura în care le va fi solicitat, sprijinul din inimă şi de conştiinţă al unei instituţii academice în care din 1991 „încercăm – cum a afirmat Florin Pintescu – să păstrăm trează şi flacăra românismului, şi flacăra cunoaşterii ştiinţifice”.
Comentarii