În perioada 13–20 iulie 2026, municipiul Câmpulung Moldovenesc a trăit una dintre cele mai frumoase sărbători culturale ale ultimilor ani. Sub genericul „Zilele Bibliotecii Municipale «George Bodea»”, comunitatea a aniversat împlinirea a 90 de ani de existenţă a instituţiei care, în ultimii ani, a devenit unul dintre cele mai importante repere spirituale ale oraşului şi, totodată, unul dintre cele mai dinamice centre culturale ale Bucovinei.
Timp de o săptămână, biblioteca şi-a deschis larg porţile pentru copii, scriitori, artişti plastici, profesori, oameni de cultură şi iubitori ai cărţii, demonstrând încă o dată că menirea unei biblioteci depăşeşte cu mult rolul de păstrătoare a patrimoniului scris: ea este un loc al întâlnirilor, al dialogului şi al comuniunii prin cultură.
Programul aniversar a debutat în zilele de 13 şi 14 iulie, prin manifestările dedicate copiilor, reunite sub genericele „Câmpulungul Bucovinei – Istorie şi spiritualitate în inima copiilor” şi „Minivedete în concert”, continuând apoi cu o suită de evenimente care au evidenţiat vocaţia culturală a instituţiei.
Astfel, 15 iulie a fost dedicată vernisajului expoziţiei „O viaţă de artă pentru o istorie de cultură”, semnată de reputatul artist plastic Radu Bercea; în 16 iulie, părintele Mihai Botezat a susţinut conferinţa „Preot Ilie Păsăilă – părintele Bibliotecii Municipale”; iar 17 iulie a adus în atenţia publicului expoziţia de pictură şi lansarea volumului de versuri al poetei şi pictoriţei Graţiela Cristina Herghelegiu, manifestare care s-a bucurat de o participare numeroasă şi de un interes deosebit.
Punctul culminant al întregii săptămâni aniversare l-a constituit însă ceremonia oficială desfăşurată în 20 iulie 2026, dedicată împlinirii a nouă decenii de existenţă a Bibliotecii Municipale „George Bodea”.
Mansarda bibliotecii, devenită neîncăpătoare pentru numărul mare de participanţi, a reunit oficialităţi locale, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură, scriitori, editori, profesori, oameni de afaceri, membri ai Cenaclului literar „Ţara de Sus”, reprezentanţi ai asociaţiilor civice şi ai comunităţii locale, dar şi numeroşi iubitori ai culturii, veniţi să omagieze una dintre instituţiile care, de nouăzeci de ani, contribuie la identitatea spirituală a Câmpulungului Moldovenesc.
Ceremonia aniversară a debutat într-un mod cu totul aparte, într-o notă de sensibilitate şi rafinament, printr-un dialog simbolic dintre managerul Bibliotecii Municipale „George Bodea”, Nicoleta Bogoş, şi micul Nicolas Iosep, preşcolar distins la numeroase festivaluri de interpretare artistică.
Construit ca o poveste spusă de un părinte copilului său înainte de culcare, dialogul a transformat istoria instituţiei într-o lecţie vie despre memorie şi identitate. Întrebările pline de candoare ale copilului au oferit prilejul unei incursiuni fireşti în trecutul bibliotecii, iar răspunsurile au recompus, cu emoţie şi rigoare documentară, drumul parcurs de această instituţie de cultură de-a lungul timpului.
Lăsând apoi, simbolic, copilul „adormit” în lumea poveştii, Nicoleta Bogoş s-a adresat celor prezenţi în sală şi a deschis o adevărată lecţie de istorie locală. Cu argumente extrase din cercetarea arhivelor şi din publicaţiile vremii, a demonstrat că tradiţia bibliotecii câmpulungene depăşeşte aniversarea oficială a celor 90 de ani, rădăcinile sale coborând până în anul 1890, când, în perioada administraţiei austro-ungare, lua fiinţă Societatea „Deşteptarea”, menită să sprijine învăţământul în limba română şi accesul la educaţie al tinerilor proveniţi din familii modeste. Prin bursele acordate elevilor merituoşi pentru studiile de la Suceava, Cernăuţi sau Viena, această societate avea să contribuie la formarea unei generaţii de intelectuali care au consolidat identitatea românească a Bucovinei.
Evocarea a continuat cu anul 1936, moment de referinţă în istoria culturală a fostului judeţ Câmpulung. Atunci, la iniţiativa prefectului Constantin Leontieş şi cu sprijinul unui grup de profesori, scriitori, avocaţi şi oameni de cultură, Societatea „Deşteptarea” şi Societatea Română şi-au unit patrimoniul cultural şi intelectual, punând bazele Bibliotecii Judeţului Câmpulung. În aceeaşi perioadă, prin decret al Prefecturii, lua fiinţă şi Muzeul „Arta Lemnului”, cele două instituţii devenind repere fundamentale ale vieţii culturale din această parte a Bucovinei.
Astfel, la 1 iulie 1936 îşi deschidea porţile Muzeul „Arta Lemnului”, iar la 20 iulie acelaşi an era inaugurată Biblioteca Judeţeană Câmpulung. În continuarea prezentării, Nicoleta Bogoş a urmărit cu precizia unui veritabil monograf traseul instituţiei prin diferitele sedii pe care le-a ocupat de-a lungul deceniilor, până la stabilirea, în anul 1973, în actuala clădire a fostului Aşezământ Cultural „Nicolae Bălcescu”, unde funcţionează şi astăzi. Nu era doar o simplă succesiune de date şi locuri, ci rezultatul unei cercetări temeinice, desfăşurate cu pasiune şi perseverenţă, care a restituit comunităţii o parte importantă din propria sa memorie culturală.
„Avem datoria morală de a nu-i face de ruşine pe înaintaşi, de a lupta pentru promovarea valorilor şi răspândirea cunoaşterii, mai ales în aceste vremuri în care cultura este adesea tratată ca o adevărată Cenuşăreasă […], să ţinem, cu orice preţ, larg deschise porţile actului de cultură” a subliniat Nicoleta Bogoş, reafirmând misiunea pe care biblioteca şi-a asumat-o în slujba comunităţii.
În continuarea evocării istorice, aceasta a adus un pios omagiu celor care au pus temelia Bibliotecii Judeţene Câmpulung: prefectul Constantin Leontieş, preotul Ilie Păsăilă, profesorul Ioan Bileţchi Albescu şi profesorul George Voievidca, personalităţi cărora, după propria mărturisire, „le datorăm dăinuirea timp de nouă decenii”. Totodată, a amintit cu recunoştinţă numele celor care au continuat, de-a lungul vremii, această lucrare de suflet: Con-stantin Tăutu, Valentina Vranău – considerată întemeietoarea bibliotecii moderne –, Gheorghe Marian Pescaru, Silviu Petrică Ciulei şi Traian Gabriel Ojog, fiecare contribuind, în felul său, la consolidarea prestigiului instituţiei.
Managerul Bibliotecii Municipale „George Bodea” a vorbit apoi despre propriul început în fruntea instituţiei, amintind că a preluat mandatul câştigat prin concurs la 1 noiembrie 2022. A mărturisit cu sinceritate că, la acel moment, experienţa sa în managementul cultural era limitată, însă a beneficiat de sprijinul necondiţionat al administraţiei locale, al colectivului bibliotecii şi al întregii comunităţi. Fundamentul tuturor demersurilor sale a fost însă dragostea faţă de oameni şi convingerea că biblioteca trebuie să redevină un spaţiu viu al culturii.
Animată de această credinţă, a avut curajul de a redeschide biblioteca pentru manifestări culturale înainte ca lucrările de reamenajare să fie finalizate. Astfel, la 15 ianuarie 2023, de Ziua Culturii Naţionale, în Sala „Bucovina”, singurul spaţiu complet amenajat la acea vreme, a fost organizată prima manifestare culturală din actualul său mandat. A fost un gest asumat, inspirat de convingerea că nu va fi singură în acest demers şi de dorinţa de a readuce biblioteca în locul pe care îl merită în viaţa spirituală a comunităţii. Privind astăzi în urmă, a afirmat cu emoţie că acest obiectiv a devenit realitate, instituţia revenind, în toată splendoarea sa, în centrul vieţii culturale a municipiului, prin efortul unei întregi comunităţi.
În continuarea ceremoniei, Nicoleta Bogoş a oferit, în numele Bibliotecii Municipale „George Bodea”, diplome şi distincţii colaboratorilor care au susţinut proiectele instituţiei ori au contribuit, prin participarea la lansări de carte, expoziţii, conferinţe şi alte manifestări culturale, la consolidarea prestigiului acesteia.
Primul distins a fost primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, ing. Mihăiţă Negură. În alocuţiunea sa, edilul a apreciat renaşterea vieţii culturale a bibliotecii începând cu anul 2023, după o întrerupere de şapte ani, arătând că, dacă administraţia locală a creat condiţiile necesare, meritul principal îi revine actualului manager, prin devotamentul şi implicarea sa exemplară. Evocând binecunoscutul proverb potrivit căruia „omul sfinţeşte locul”, primarul a remarcat că succesul Bibliotecii Municipale nu reprezintă un caz izolat, amintind şi de evoluţia remarcabilă a Muzeului „Arta Lemnului” şi a Bazei Sportive „Rarăul”, instituţii care, printr-un management competent, au devenit motive de mândrie pentru întreaga comunitate.
La rândul său, directorul Bibliotecii Bucovinei, dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, a evidenţiat încrederea pe care a avut-o încă de la început în potenţialul cultural al Câmpulungului Moldovenesc, apreciind că această comunitate merita o bibliotecă modernă, activă şi respectată, a cărei reputaţie depăşeşte astăzi cu mult graniţele oraşului.
Aprecieri deosebite au fost exprimate şi de maica stavroforă Elena Simionovici, de la Mănăstirea Voroneţ, precum şi de maica stavroforă dr. Gabriela Platon, stareţa mănăstirii, care, pe lângă cuvintele de înaltă preţuire adresate colectivului bibliotecii, a oferit şi o valoroasă donaţie de carte destinată Fondului „Bucovina”. Donaţia cuprinde lucrări semnate de importante personalităţi literare şi ecleziastice, precum şi propriile sale scrieri şi teza de doctorat, dedicate istoriei şi spiritualităţii aşezământului monahal de la Voroneţ.
La primirea distincţiilor, toţi cei premiaţi – reprezentanţi ai administraţiei publice, cadre didactice, scriitori, membri ai Cenaclului literar „Ţara de Sus” şi invitaţi din judeţele Suceava şi Iaşi – au evidenţiat transformarea profundă prin care a trecut Biblioteca Municipală „George Bodea” în ultimii patru ani, apreciind că aceasta şi-a redobândit locul firesc în viaţa culturală a Câmpulungului Moldovenesc.
Momentele festive au fost întregite de recitalurile susţinute de tinerii interpreţi Medeea Ioana Ursache Climescu şi Andrei Bodnar, ale căror intervenţii artistice au adăugat emoţie şi sensibilitate unei aniversări încărcate de semnificaţii.
În încheierea ceremoniei, Nicoleta Bogoş şi-a îndreptat recunoştinţa către propria echipă, pe care a invitat-o în faţa publicului pentru a-i acorda Premii de Excelenţă. Distincţiile au fost oferite Anei Maria Daniela Ispir, Marinelei Şorodoc, Lenuţei Ignea, Marinelei Aioanei, lui Vasile Cristian Niga Larion, Călin Daniel Ropcean, Ovidiu Galbăn, precum şi voluntarelor Nicoleta Pauca şi Mariana Ruşcăreanu.
Vizibil emoţionaţi, membrii echipei au mulţumit pentru încrederea şi aprecierea primită, subliniind că rezultatele obţinute sunt rodul unei munci desfăşurate în deplină solidaritate. În numele colegilor săi, Ana Maria Daniela Ispir a sintetizat cel mai bine spiritul care animă această instituţie: „Tot ce am construit este rezultatul unei echipe unite şi dedicate, al unei viziuni curajoase şi al dorinţei de a dărui comunităţii tot ceea ce putem face mai bun.”
Privind retrospectiv întreaga săptămână aniversară, s-ar putea spune că ziua de 20 iulie 2026 a marcat nu doar împlinirea a nouă decenii de existenţă a Bibliotecii Municipale „George Bodea”, ci şi momentul în care o întreagă comunitate şi-a redescoperit una dintre cele mai preţioase instituţii ale sale.
A fost, fără îndoială, şi seara Nicoletei Bogoş. Nu prin festivismul momentului sau prin numărul distincţiilor şi al cuvintelor de apreciere care i-au fost adresate, ci prin recunoaşterea firească a unei munci desfăşurate cu perseverenţă, curaj şi credinţă în puterea culturii de a uni oamenii. Aplauzele, mesajele invitaţilor şi respectul exprimat de cei prezenţi au vorbit de la sine despre locul pe care managerul bibliotecii şi l-a câştigat, în numai câţiva ani, atât în comunitatea câmpulungeană, cât şi în rândul instituţiilor culturale din Bucovina.
Dar, dincolo de toate acestea, adevăratul câştigător al acestei aniversări a fost Câmpulungul Moldovenesc. Oraşul are astăzi o bibliotecă modernă, deschisă comunităţii, un spaţiu în care cartea, arta şi dialogul cultural convieţuiesc firesc, iar această transformare este deja remarcată şi apreciată cu mult dincolo de hotarele municipiului.
Poate că cea mai importantă lecţie a acestei aniversări este aceea că instituţiile nu devin repere doar prin vechimea lor, ci prin oamenii care le dau viaţă, prin echipele care cred în menirea lor şi prin comunităţile care aleg să le fie alături. Iar Biblioteca Municipală „George Bodea” demonstrează astăzi, după nouăzeci de ani de existenţă, că viitorul unei biblioteci se măsoară nu doar în numărul volumelor de pe rafturi, ci şi în numărul oamenilor pe care reuşeşte să-i aducă împreună în jurul culturii.
La aniversarea celor nouă decenii de existenţă, Biblioteca Municipală „George Bodea” şi-a celebrat trecutul, şi-a reafirmat însă, cu demnitate şi încredere, vocaţia de a rămâne una dintre cele mai vii şi mai respectate instituţii culturale ale Bucovinei.
VASILE AIOANEI
Comentarii